![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (3)
Tipăreşte
Sus
19 ani de la sfârsitul războiului ruso-roman de pe Nistru
adăugat 21 iunie 2011, 11:15, 14:15 la Istorie / Ştiinţă • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
Ieri 19 iunie, s-au împlinit 19 ani de la sfîrşitul războiului armat de pe Nistru. Cu această ocazie, foşti poliţişti din Comisariatul de poliţie Bender s-au adunat, la Cimitirul din strada Armenească, să-i comemoreze pe camarazii lor de luptă, care au căzut în războiul de pe Nistru, scrie Vocea Basarabiei, preluat de Romanian Global News.
Forţele separatiste au atacat Comisariatul de poliţie Bender care, la moment, era unicul organ care reprezenta puterea de stat a R. Moldova, cu scopul de a scoate poliţia din acest oraş şi de a ocupa oraşul Bender şi satele din împrejurimi.
Conducerile de vîrf trebuie să găsească alte metode decît cea a războiului pentru aplanarea conflictelor, crede locotenent-colonelul în rezervă Pavel Druşco.
În conflictul de pe Nistru am luptat pentru valorile sfinte ale R. Moldova, spune veteranul de război, maior în rezervă, Dumitru Rogai.
Spre deosebire de cei din stînga Nistrului, nicio persoană din conducerea R. Moldova nu a participat la măsurile de comemorare a celor căzuţi în războiul de pe Nistru, menţionează generalul, maior de poliţie, şeful Comisariatului de poliţie din Bender în perioada conflictului de pe Nistru, Victor Gusleacov.
Veteranii de pe Nistru sunt uitaţi de cei care se perindează la conducerea R. Moldova, remarcă locotenent-colonelul în rezervă Pavel Druşco.
Ion Dragomir, luptător în conflictul de pe Nistru, locuieşte, în prezent, în Federaţia Rusă şi spune că a venit în Moldova special pentru a-şi întîlni camarazii de război.
În războiul armat de la Nistru, din 1991-1992 au participat circa 30 de mii de basarabeni, dintre care aproape 400 au murit, iar circa 300 au rămas invalizi.
Romanian Global News se inclina pios in fata jertfei celor 400 de eroi cazuti pentru apararea Basarabiei, ca si in fata celor 300 de eroi invalizi. Pentru noi, ca si pentru altii care ne sunt alaturi, lupta celor 30.000 de basarabeni este egala cu oricare alta batalie pentru apararea pamantului romanesc. Gloria lor, chiar daca nu va fi recunoscuta aici, cu siguranta, dincolo, cand vor intalni toti eroii Neamului Romanesc, ea va fi recunoscuta.
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune:
Banenco Eugenia, locuitoare din orasul Dubasari
“Pana la 29 aprilie 1992, am locuit pe adresa indicata, impreuna cu sotul meu si cu cei trei copii. In noaptea spre 30 aprilie, la ora 1.00, a sunat cineva la usa. Sotul s-a ridicat din pat, s-a apropiat de usa si a intrebat cine este. Atunci a rasunat o impuscatura din pistol-automat.
Toata magazia de cartuse a fost descarcata in el. A fost gaurit cu 28 de gloante.
Cand am aprins lumina, m-am ingrozit.
Sotul insangerat se zbatea intr-o baltoaca de sange si, in ochii copiilor speriati ce strigau de-asupra lui, a murit.
Paretii erau ciuruiti de gloante, iar noi eram plini de sangele ce curgea din sotul meu.
A fost o noapte ingrozitoare, mai ales pentru copiii mei, de 12 si 4 anisori. Ucigasul si-a descarcat arma si a plecat multumit ca a ramas cu un moldovean mai putin. As vrea sa citeasca toti aceste randuri si sa stie o lume intreaga ce pot face “fratii nostri mai mari” din Rusia si care este adevarata fata a politicii lor.”
Banenco Eugenia, locuitoare din orasul Dubasari
“Pana la 29 aprilie 1992, am locuit pe adresa indicata, impreuna cu sotul meu si cu cei trei copii. In noaptea spre 30 aprilie, la ora 1.00, a sunat cineva la usa. Sotul s-a ridicat din pat, s-a apropiat de usa si a intrebat cine este. Atunci a rasunat o impuscatura din pistol-automat.
Toata magazia de cartuse a fost descarcata in el. A fost gaurit cu 28 de gloante.
Cand am aprins lumina, m-am ingrozit.
Sotul insangerat se zbatea intr-o baltoaca de sange si, in ochii copiilor speriati ce strigau de-asupra lui, a murit.
Paretii erau ciuruiti de gloante, iar noi eram plini de sangele ce curgea din sotul meu.
A fost o noapte ingrozitoare, mai ales pentru copiii mei, de 12 si 4 anisori. Ucigasul si-a descarcat arma si a plecat multumit ca a ramas cu un moldovean mai putin. As vrea sa citeasca toti aceste randuri si sa stie o lume intreaga ce pot face “fratii nostri mai mari” din Rusia si care este adevarata fata a politicii lor.”
CINE INTELEGE TRECUTUL ARE VIITOR.
SA INTAMPLAT LUCRURI NEDESCRISE SA INTAMLAT CU AJUTORUL RUSIEI CU AJUTORUL CAZACILOR.
DUSMANII RUSI NEAU TAIAT DIN PUTINUL CARE NEA RAMAS DUPA PRABUSIREA IMPERIUL RUS+COMUNIST SI ACU NE DAU LECTII DE PACE.
INTRE PRUT SI NISTRU MAI SUNT ZOMBI CARE NU STIU ADEVARUL SI NU-L VOR STI. LA VOT MERG CU FORTELE CARE AU LUAT PARTE LA DEPORTARI, EXECUTARI A PROPRIULUI POPOR.
PE PAMANTUL NOSTRU OCUPANTII RAMASI MERG SI DEPUN SI ASTAZI FLORI LA MEMORIALUL FOSTULUI IMPERIU CU PRILEJUL DE 09.05 SI 22.06, DAR CINE DIN EI MERG SI DEPUN FLORI LA MONUMENTUL DEPORTARILOR SAU LA EROII CAZUTI IN RAZBOIUL DE PE NISTRU.
NIMENI. NICI OCUPANTII RAMASI NICI ZOMBI AUTOHTONI.
SA INTAMPLAT LUCRURI NEDESCRISE SA INTAMLAT CU AJUTORUL RUSIEI CU AJUTORUL CAZACILOR.
DUSMANII RUSI NEAU TAIAT DIN PUTINUL CARE NEA RAMAS DUPA PRABUSIREA IMPERIUL RUS+COMUNIST SI ACU NE DAU LECTII DE PACE.
INTRE PRUT SI NISTRU MAI SUNT ZOMBI CARE NU STIU ADEVARUL SI NU-L VOR STI. LA VOT MERG CU FORTELE CARE AU LUAT PARTE LA DEPORTARI, EXECUTARI A PROPRIULUI POPOR.
PE PAMANTUL NOSTRU OCUPANTII RAMASI MERG SI DEPUN SI ASTAZI FLORI LA MEMORIALUL FOSTULUI IMPERIU CU PRILEJUL DE 09.05 SI 22.06, DAR CINE DIN EI MERG SI DEPUN FLORI LA MONUMENTUL DEPORTARILOR SAU LA EROII CAZUTI IN RAZBOIUL DE PE NISTRU.
NIMENI. NICI OCUPANTII RAMASI NICI ZOMBI AUTOHTONI.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}
fragment din declaratia colonelului Kravcenko, luat prizonier in luptele de la Tighina:
“Am vazut cum Kostenko, impreuna cu niste soldati, l-au batut pe politistul Valentin Purice, care cazuse prizonier.
L-au batut cu pumnii, cu picioarele, cu patul armei.
Apoi l-au batut in picioare de viu pe o cruce de scindura.
Kostenko era beat.
Isi batea joc de Purice, arzindu-l cu stelutele de la epoleti incinse in foc, pe care i le infigea in cap. Valentin Purice era viu. Apoi l-au aruncat in Nistru.”
(cadavrul politistului Valentin Purice, ucis la 29 martie, a fost scos din Nistru 2 aprilie)
(Victor Barsan, Masacrul inocentilor, Bucuresti, 1993)