Biserica Ortodoxa il pomeneste la data de 6 decembrie pe Sfantul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, transmite Romanian Global News. Originar din Orientul Mijlociu, Sfantul Ierarh Nicolae a trait la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-lea. Sfintele sale moaste se afla inca din anul 1087, la Biserica „Sfantul Nicolae" din Bari, Italia.

Sfantul Mare Ierarh Nicolae este pentru noi un model de credinta. Peste 800.000 de romani isi sarbatoresc, in ziua pomenirii Sfantului Nicolae, onomastica.

Sfantul Ierarh Nicolae este ocrotitorul copiilor si al familiei. In amintirea darniciei sale, in aceasta seara, copii care au fost cuminti primesc cadouri.

Povestea vietii Sfantului Nicolae incepe in secolul al III-lea, aproximativ anul 270, fiind legata de localitatea Patara. Parintii sfantului, Teofan si Nona, erau oameni credinciosi si bogati, care si-au crescut singurul fiu in credinta cea adevarata, crestina. Nicolae a fost dat la scoala si a dobandit atata intelepciune, incat, consemneaza Vietile Sfintilor, 's-a facut desavarsit in cuvantul invataturii, cat si in lucrul vietii', aratandu-se cu totul duhovnicesc si dorind a sluji Domnului cu ravna. Unchiul sau, care era episcop al Cetatii Patara, i-a sfatuit pe parintii acestuia sa-l lase sa devina slujitor al lui Dumnezeu.

Ajuns preot, Sfantul Nicolae s-a daruit nevointelor ascetice, petrecand in post si fapte bune, innoind tot mai mult podoaba sa sufleteasca si sporind vrednicia de a fi carmuitor al Bisericii.

Murind parintii sai in timpul unei epidemii, tanarul preot a ramas unicul mostenitor al averii lor. Ascultand cuvantul lui Hristos din Evanghelie adresat tanarului bogat: 'Vinde toate cate ai si vei avea comoara in ceruri' (Lc. 18, 22), Nicolae a impartit averea sa celor lipsiti si bolnavi.

In timpul unei calatorii in Egipt si Palestina, sfantul a potolit furtuna care se iscase pe mare si a inviat un corabier care cazuse din varful catargului pe punte. Ajuns acasa din pelerinajul la Locurile Sfinte, Sfantul Nicolae a fost primit in manastirea ridicata de unchiul sau, episcopul Patarelor, nadajduind ca cealalta vreme a vietii sale sa o petreaca acolo in rugaciune.

Dar Dumnezeu i s-a descoperit in rugaciune zicand: 'Nicolae, nu aceasta este holda pe care trebuie sa mi-o aduci roada si pe care o astept de la tine, ci intoarce-te catre oameni, ca sa se preamareasca prin Mine numele tau'.

Nestiind ce sa faca in urma acestei neasteptate revelatii, daca sa se inapoieze in Patara sau sa se duca in alta parte, Nicolae s-a dus in Mira, unde se afla mitropolia provinciei Lichia. Aici, el traia asemenea saracilor, cercetand in fiecare zi biserica. Alegerea sa ca episcop pe scaunul Mirei in locul lui Ioan, ierarhul cetatii, s-a facut in chip minunat, caci adunandu-se toti episcopii provinciei au tinut sfat pe cine sa aleaga in tronul arhiepiscopal.

Dupa multa rugaciune, i s-a descoperit unui ierarh batran un tanar cu chip luminos care i-a poruncit: 'Mergi de cu noapte si stai la usile bisericii si ia seama la cine va intra mai inainte decat toti in biserica. Acela este indemnat de Duhul Meu. Deci luandu-l cu cinste sa-l puneti arhiepiscop. Numele barbatului aceluia este Nicolae'.

Printre minunile savarsite de Sfantul Nicolae este si scaparea cetatii Mira de o foamete mare prin aratarea in vis unui negustor italian.

In ziua de 6 decembrie a anului 346, sfantul si-a savarsit viata sa pamanteasca, mergand la Hristos. Numeroase minuni s-au savarsit de sfintele moaste ale placutului lui Dumnezeu care au izvorat mir si multi bolnavi s-au vindecat de neputintele lor trupesti si sufletesti.

Sfantul Nicolae este socotit a fi si patronul marinarilor. Se cunosc minuni multe savarsite inca din viata de ierarhul Mirelor, care a potolit furtuna pe mare, salvand viata celor aflati in primejdie.

Pentru harul pe care l-a dobandit inaintea lui Dumnezeu de a face minuni, Biserica i-a intocmit slujba aleasa, laudandu-l ca pe 'raul imbelsugat de tamaduiri si adancul milostivirii de la care cei amarnic apasati de boli si cumplit cercati de nenorocirile vietii afla doctorie tamaduitoare'.

Pe 26 august 1071, Roman al IV-lea, imparat al Imperiului Roman de Rasarit (1068-1071), a purtat o lupta cu sultanul Alp-Arslan (1059-1072) al turcilor selgiucizi la Manzikert. Batalia s-a incheiat cu infrangerea umilitoare a bizantinilor si luarea ca ostatic a basileului Roman. Drept urmare, imperiul a pierdut temporar controlul celei mai mari parti din Asia Mica prin invazia turcilor selgiucizi. Bizantinii vor redobandi Asia Mica in timpul stapanirii lui Alexie I Comnenul (1081-1118). La inceputul domniei sale, Mira a fost ocupata de invadatorii islamici. Profitand de aceasta situatie confuza, marinarii din Bari, Apulia, au luat ramasitele sfantului de la monahii ortodocsi. Moastele au sosit la Bari pe 9 mai 1087. Sunt mai multe variante ale acestei stramutari. Se crede fie ca au fost furate de hoti sau pirati, fie, in alta varianta, se spune ca sfantul insusi s-a aratat si a poruncit ca moastele sale sa fie mutate pentru a fi protejate de cucerirea musulmanilor.

Atat in Mira, cat si la Bari, moastele Sfantului Nicolae au izvorat un mir frumos mirositor ca apa de trandafir. Pana in ziua de astazi, pe 6 decembrie, slujitorii Bisericii aduna mirul din racla cu sfintele moaste.

Pe 28 decembrie 2009, guvernul turc a anuntat ca va cere returnarea moastelor Sfantului Nicolae in Turcia de la guvernul italian. Autoritatile turcesti sustin ca Sfantul Nicolae insusi a dorit sa fie inmormantat in locul nasterii sale si ca moastele sale au fost ilegal mutate din Turcia.