Academicianul Florin Constantiniu este unul dintre cei mai importanti istorici europeni ai zilelor noastre, unul dintre putinii care a avut curajul in perioada ceausista sa le vorbeasca studentilor sai despre inrobirea Basarabiei de catre Rusia. Este cunoscut, in special, si ca autor al volumului „O istorie sincera a poporului roman.” “In atatea cazuri, pacatele de azi sunt pacatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru ca au fost ascunse, iar istoricii, de teama ca li se va reprosa lipsa de patriotism, au preferat sa taca”, sustine insusi Florin Constantiniu.”

Cu riscul de a fi mereu un intelectual incomod, la 20 de ani de la Revolutie, domnia sa ne indeamna sa cunoastem adevarul si sa iesim din periferia Europei printr-un proiect national de succes, ce ne-ar individualiza.

„Educatia civica romaneasca a basarabenilor revine intelectualilor din ambele tari”

- Stimate domnule Florin Constantiniu, cum apreciati actualele relatii dintre Romania si Republica Moldova?

- Intai de toate, nu ne cunoastem aproape deloc. Nici dvs. nu stiti exact ce se intampla in Romania, iar noi inca mai putin decat dvs. stim ce se intampla in Basarabia. Nu vi se pare ciudat ca, desi mereu declaram ca suntem frati, surori etc., nici intr-un chiosc din Bucuresti nu exista niciun ziar din RM? Atunci care sunt mijloacele pentru a ne pune la curent cu viata publica de peste Prut? Cred ca aceasta necunoastere reciproca se rasfrange profund negativ in raporturile noastre de a ne reuni frontierele.

- Ce initiative ati fi asteptat din partea ambelor state?

- Eu nu am incredere in initiativele de stat, pentru ca acestea sunt intotdeauna subordonate intereselor politice ale celor care detin puterea. De exemplu, actuala putere de la noi joaca aceasta comedie a devotamentului pentru unitatea nationala - sa-i avem pe basarabeni alaturi. In realitate, nici nu-i pasa de ei. E un mijloc de a castiga popularitate.

- Totusi, anual, Romania acorda fonduri substantiale pentru activitatea mai multor institutii din RM. Ce ar putea face mai mult de atat?

- Ceva trebuie facut, ca lumea de acolo sa creada in aceasta comedie politica. Nu este vorba de ce ar putea face mai mult. In ultima instanta, obiectivul nostru trebuie sa fie refacerea Romaniei Mari. Sa avem din nou teritoriile, care le-am pierdut in 1940, cu exceptia Cadrilaterului. Acolo e o problema deosebita, cea a Sudului Dobrogei. Dar, in privinta Basarabiei, Nordului Bucovinei si a tinutului Herta, convingerea mea este ca obiectivul romanilor din Statul Roman, a RM si Ucainei trebuie sa fie refacerea unitatii romanesti. Dovada cea mai buna ca actuala putere - chiar daca trimite bani acolo - nu a fost deloc interesata ca, in 2007, cand se putea renegocia Tratatul cu Ucraina, care i-a conferit acesteia inca din 1997, titlul de drept asupra pamanturilor romanesti anexate, pe care nu l-a avut niciodata (nici chiar URSS in unele privinte). Putea fi contestat. Romania daca ar fi mers la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, ar fi avut castig de cauza in problema aceasta. Actuala putere in 2007 nici nu si-a pus problema renegocierii tratatului in cauza sau sa anunte ca nu este de acord cu clauzele lui, chiar daca, desigur, Ucraina n-ar fi acceptat aceasta idee. Macar s-o fi pus.

„Sunt profund nemultumit de felul cum gestioneaza puterea relatia cu romanii de pretutindeni”

- Inteleg ca sunteti nemultumit de felul cum autoritatile gestioneaza relatia cu romanii din afara granitelor Romaniei. Dar nu exista o strategie in aceasta privinta?

- Sunt profund nemultumit de felul cum gestioneaza puterea relatia cu romanii de pretutindeni. E ultimul lucru la care sa se gandeasca clasa politica din Romania, care intruneste niste recorduri in istorie. Clasa politica post-decembrista – eu nu fac diferentieri dintre partide, vorbesc despre post-decembristi in ansamblu - este cea mai incompetenta clasa politica, cea mai lacoma si cea mai setoasa de putere.

- Spuneti ca Decembrie 1989 inseamna un inaugural ratat si ca singura solutie ar mai fi inca o revolutie. Cum o vedeti?

- Exact asa cum a fost daramat Ceausescu, exact asa trebuie daramata actuala putere. Noi ne-am convins ca aceasta democratie post-decembrista e o minciuna. Eu pe cati am votat, am constatat ca toti erau niste minciunosi. Apoi, ce trebuie sa fac, sa astept inca cinci ani? Ei m-au inselat, si raman inca cinci ani la putere?! In Romania sunt ministri care au cate opt locuinte. Este normal asa ceva? Ati vazut la televizor case de chirpici, care au fost luate de ape in nordul Moldovei. Si unii ministri cu opt locuinte! Acestia n-o sa cedeze niciodata puterea de buna voie, cu minciuna acestei democratii. Nu avem niciun mijloc de a-i disloca de acolo.

- Sustineti ca Romania pe harta externa nici nu mai exista. Ce initiative diplomatice din partea Romaniei ar fi necesare?

- Din punctual de vedere a politicii externe, tara noastra a disparut. Astept ceva care sa individualizeze Romania, sa inceteze de a mai fi un simplu executant a vointelor SUA si a UE. De exemplu, noi nu avem ce cauta in Afganistan. Soldatii nostri mor sau sunt raniti in Afganistan pentru interese americane exclusive. Nimeni in Romania nu indrazneste sa spuna americanilor ca nu avem ce cauta acolo. Se invoca obligatia de alianta. Atunci, sa fim consecventi. Daca noi suntem obligati prin NATO, sa ne trimitem soldatii sa lupte in Afganistan, de ce ii reprosam lui Antonescu ca, in virtutea colaborarii cu Hitler, i-a trimis pe romani in cotul Donului, in stepa Calmuca si in Caucaz?

Sa fim atunci de acord si cu Antonescu, si cu ce facem acum cu americanii. Ce-a facut Antonescu cu nemtii, facem noi cu americanii. Daca il condamnam pe Antonescu, atunci nu trebuie sa fim slugile americanilor.

- Si atunci, cum poate fi mentinuta constiinta romaneasca in Basarabia si in celelalte teritorii ocupate?

- Stiu ca moldovenii sunt tot timpul cu gandul la pasaportul romanesc, dar nu pentru ca sa intre in Statul Roman, ca sa devina cetateni romani, sa lupte pentru unitatea romaneasca, ci sa-si croiasca drum mai departe, spre UE. Asta e convingerea mea. Pe moldoveni, in marea lor majoritate, aceasta ii apropie de Romania – gandul ca vor obtine un pasaport, cu care sa patrunda in UE. Nu-i vina lor, pentru ca neocapitalismul le-a creat asemenea mentalitate. Ca sa nu existe confuzii, mentionez ca, eu condamn pseudosocialismul de tip sovietic de pana la

1989 in Europa de Est. Nu sunt partizanul acestui fals socialism.

O dictatura sangeroasa a disparut, dar actuala ipocrizie capitalista, care vine si spune ca ofera oamenilor sanse egale, ma revolta. Mai ales, ultimele stiri cu privire la concedierile de proportii, impuse de FMI. O doamna politista la Iasi, cunoscuta acolo ca o profesionista desavarsita, declara ca, nu-i ramane altceva, decat sa plece in Italia. Pai, ce oranduire monstruoasa este asta, care te obliga sa emigrezi, care distruge familiile, care-i face pe copiii mutilati sufleteste gata de actul disperat al sinuciderii, in absenta parintilor?

„Pana la urma, si acest neocapitalism se va prabusi...”

- Desigur, ne-am fi dorit o alta Romanie, mai ales ca, si Polonia, Cehia, Ungaria etc. sunt tot tari post-socialiste si au avut aceleasi puncte de plecare dupa prabusirea comunismului. si cum au putut sa se dezvolte!

- Eu am convingerea ca, pana la urma, si acest neocapitalism se va prabusi. E o oranduire condamnata prin inechitati si disfunctionalitati. intocmai cum Imperiul Roman a cazut, ca urmare a crizei sistemul economic sclavagist, iar la frontiere era o presiune extraordinara a populatiilor migratoare, zise barbare, exact acelasi lucru se intampla acum. Capitalismul incepe sa se gripeze, dovada fiind criza, iar aceasta lume a treia e nerabdatoare de a da navala in tarile bogate. De pilda, toate problemele in Franta cu romii si cu arabii, iar in Germania, cu turcii…

Crizele economice si tensiunile dintre Nordul bogat si Sudul sarac vor aduce sfarsitul capitalismului. Pana atunci, insa, va mai curge multa apa pe Dambovita. Din falimentul capitalismului de cumetrie din tara si din derapajele capitalismului international, romanii trebuie sa invete si sa actioneze in consecinta.

- Apropo, si de invazia moldovenilor in tarile UE, care obtin pasaportul romanesc. Acest fenomen a cam inceput sa deranjeze presa si autoritatile europene. In conditiile in care basarabenilor le lipseste o educatie istorica si civica romaneasca, mai sunt recuperabili in aceasta privinta?

- Aceasta educatie a consangenilor nostri le revine intelectualilor de pe ambele maluri ale Prutului – sa le redefineasca identitatea nationala. O componenta a constiintei identitare e cea istorica. Basarabenii trebuie sa stie ca sunt romani. Decenii de stapanire sovietica li s-a spus ca moldovenii sunt altceva decat romanii. si in anii acestia, s-a tiparit un dictionar moldo-roman la Chisinau?

Nici macar in timpul lui Stalin nu a trecut nimanui in cap sa faca lucrul acesta.

Au incercat sa creeze un jargon moldo-sovietic, ca sa arate ca moldovenii vorbesc altceva decat romanii. Dar, avand toata intelegerea pentru efectele acestei educatii, care a incercat sa le spele creierii, sa-i faca sa creada ca nu sunt romani, nu pot sa inteleg intelectualii patrioti romani din RM, de ce nu merg in mase cum au mers „narodnicii” in Rusia in secolul al XIX-lea, sa-i lumineze pe acei tarani ca…sunt romani. intelegem faptul ca au existat presiuni puternice ale puterii sovietice, ca sa-i indobitoceasca.

- Constatati un regres in predarea istoriei in invatamantul liceal in Romania, o problema incomparabil, mai grava, in RM. Ce ar trebui intreprins ca aceasta disciplina sa recapete functia social-educativa?

- In Romania e un regres colosal si nu atat prin reducerea numarului de ore, dedicate istoriei in invatamant, cat mai ales, prin continutul manualelor. Unul dintre dusmanii cei mai mari ai predarii unei istorii sanatoase in scoli este Ministerul Educatiei, care a redus manualele la niste fituici, brosurele, mai mult cu poze, care nu transmit niciun mesaj patriotic elevilor.

„La nivelul Sud-Estului Europei, noi avem o mare capacitate intelectuala”

- Ce recomandati specialistilor din Basarabia, preocupati de predarea istoriei in invatamantul preuniversitar?

- Sa nu urmeze exemplul romanesc. Sa faca o predare serioasa a stiintei istorice in spiritul adevarului istoric. De asta si mi-am intitulat un volum – „O istorie sincera a poporului roman”. Eu cred ca elevul trebuie sa cunoasca si ce-a fost bine, si ce-a fost rau in trecutul nostru. Cand spun ca istoria cultiva spiritual patriotic in sufletul elevului, nu am in vedere crearea unei imagini false si triumfaliste, unde totul este cea mai minunata dintre lumile posibile. Binele sa-l urmam, iar raul sa-l evitam.

Am vazut intr-un manual de la Chisinau, ca pasaje in care criticam aspectelor negative din istoria romanilor din cartea mea au fost utilizate. Acestea au fost desprinse din carte, prin niste falsuri, ca sa arate ca si un istoric roman din Bucuresti ar impartasi anumite “opinii”.

- Sunteti adeptul realizarii unui mare proiect al Romaniei, pentru a atrage atentia Europei asupra noastra. Cum l-ati vedea? Spuneati ca ne „lipseste o „mare idee”. Inainte de 1859, a fost Unirea, inainte de 1918, a fost desavarsirea Unirii si azi nu ne mai insufleteste niciun ideal mobilizator”.

- Cand am facut aceasta afirmatie, am avut in vedere intelectualitatea din perioada interbelica. Eu nu sunt un admirator neconditionat al acelei perioade si in lucrarile mele atat aspectele pozitive, cat si cele negative ale acesteia. Dar, atunci existau intelectuali care si-au pus problema ca Romania sa se individualizeze in Europa, prin forta creatiei ei culturale. Or, clasa postdecembrista servind interesele capitalismului international, a pus Romania pe butuci. Romania in momentul de fata e o tara care nu mai produce nimic. Pana si pepenii se aduc din Turcia si Grecia. Capitalismul avea nevoie de o piata de desfacere si a lichidat totul.

Singura noastra sansa ca sa nu ne poata distruge, prin intermediul mondialismului, este forta de creatie culturala originala. Poate o sa credeti ca e o utopie. Ce-a fost Bizantul in Evul Mediu pentru popoarele din Europa de Sud-Est? Un educator. Un educator ar putea deveni Romania, pentru ca are un potential intelectual, pe care-l poate valorifica. Dar, din cauza ca nu li se asigura conditii, cei mai valorosi intelectuali pleaca in Occident. Proiectul la care ma gandesc eu, este unul de creatie culturala, care sa readuca in atentie tara noastra, politiceste disparuta de pe harta, acceptand sa devina o colonie americana si un instrument al acestora. Macar prin creatia populara, Romania poate sa se reindividualizeze.

- Credeti ca am putea avea suprematie culturala?

- Nu zic ca Romania ar putea sa se masoare cu Franta in domeniul culturii. Desi, teoretic, un intelectual roman nu este in urma unui intelectual francez, dar el nu are mijloacele materiale, pe care le are Franta. Plus un prestigiu, pe care l-a capatat Franta in cursul istoriei. Dar, la nivelul Sud-Estului Europei, fara a dispretui alte popoare, noi avem o mare capacitate intelectuala. in perioada interbelica, incepusem sa avansam deja in aceasta directie, razboiul, insa, a oprit aceasta afirmare a Romaniei.