Serbia a ramas in continuare sub Monitorizare, in ciuda eforturilor reprezentantilor sai de a convinge raportorii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei ca lucrurile s-au indreptat definitiv. In plus, delegatia Romaniei a reusit sa impuna un amendament la Raportul final, amendament care cere Serbiei sa actioneze in conformitate cu Rezolutia Adunarii nr 1632/2008 referitoare la "situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia". Acest document specifica existenta unui curent de opinie potrivit caruia comunitatea asa-zis vlaha isi asuma limba si identitatea romana, transmite Romanian Global News.

In cadrul lucrarilor APCE, in discursul sau, senatorul Viorel Badea, presedintele comisiei pentru romanii de pretutindeni a Senatului Romaniei a subliniat, ca dealtfel si senatorul Titus Corlatean, presedintele comisiei de politica externa a Senatului, ca Serbia nu a indeplinit promisiunile legate de recunoasterea si acordarea drpturilor legitime pentru numeroasa comunitate de romani/vlahi din Timoc.

Romanian Global News prezinta in exclusivitate textul discursului senatorului Viorel Badea la APCE:

Stimaţi colegi,

Serbia aparţine fără echivoc marii familii europene. Îndeplinirea criteriilor de ordin politic pe care autorităţile de la Bruxelles le solicită în relaţia cu statele care doresc să devină membre ale Uniunii Europene sunt strâns legate şi de aspectele care fac obiectul acestui raport al Comisiei de monitorizare al Adunării. Serbia a înregistrat în mod vădit progrese în ultimii ani, prin adoptarea unor legi importante, menite să consolideze arhitectura instituţională şi să ofere premisele instaurării unui stat de drept.

Cu toate acestea, consider că statul sârb are serioase restanţe în materia protecţiei minorităţilor naţionale.

Sunt profund îngrijorat de continua deteriorare a situaţiei românilor din Serbia Răsăriteană, aşa-zişii vlahi, cum sunt denumiţi de autorităţile de la Belgrad. Membrii acestei comunităţi se confruntă cu probleme serioase legate de imposibilitatea de a-şi exercita libertatea religioasă, dreptul de a-şi folosi propria limbă, dreptul de a-şi afirma identitatea culturală, etc.

Dacă în trecut acţiunile de intimidare la adresa afirmării identităţii româneşti se rezumau la ameninţări şi hărţuiri, în decembrie 2011, am asistat la o situaţie inedită: doi dintre liderii românilor din Serbia (unul din Timoc, iar celălalt din Voivodina) au fost ţinta unor atacuri armate. Producerea acestor două incidente în aceeaşi noapte ne face să credem că este vorba despre o acţiune coordonată.

Stimați colegi,

Sunt foarte dezamăgit de demersurile din ultima perioadă ale Serbiei care au ca scop de-românizarea celor pe care îi numesc vlahi și care sunt, fără nici un dubiu, vorbitori de limba română. Instrumentalizarea Consiliului Naţional al acestei comunități în scopul negării identității vlahilor trebuie să înceteze imediat. Prin încercarea ridicolă de a inventa un așa zis alfabet al unei limbi numite ”vlahe” se încearcă de fapt inventarea unei limbi pentru a se motiva o identitate  culturală şi etnică pretins distinctă de cea română, intr-o maniera care ne trimite cu gandul la metodele staliniste de reinventare a unor identitati lingvistice si etnice false.

În România, fiecare minoritate naţională este în primul rând recunoscută – spre deosebire de distincţia artificială pe care Serbia o face între români şi vlahi -, iar apoi fiecare membru al unei minorităţi naţionale beneficiază de libertate religioasă, de învăţământ în limba maternă, dreptul de a-şi exprima identitatea culturală (inclusiv prin acordarea unor substanţiale fonduri de la bugetul de stat al României). Bineînţeles că printre beneficiarii acestor drepturi se numără şi membrii comunităţii sârbe din România.

Toate aceste lucruri se întâmplă în România, stimaţi colegi, spre deosebire de ceea ce cu tristeţe constatăm în Valea Timocului unde compatrioţii noştri nu sunt nici măcar recunoscuţi ca români, deşi reprezintă un procent semnificativ al populaţiei din acea zonă.

Vreau să adaug un singur mesaj, personal, pentru colegii mei din Serbia: în 1999, tinerii din București au manifestat în număr mare în semn de solidaritate cu populația sârbă, greu încercată de război. Serbia este pe cale să piardă, în aceste zile și luni, sprijinul unor oameni anonimi, dar onești, care s-au simțit datori sa îi fie, din punct de vedere moral, aproape la greu. Ar fi o greșeală să subestimeze acest lucru.

Vă mulţumesc pentru atenţie!