"Asemenea multor altor localităţi din România şi în oraşul nostru a luat fiinţă  Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina România, Filiala Oneşti - Bacău , care desfăşoară o activitate de militare a înfăptuirii unirii cu România, având membri şi simpatiznaţi în baza relaţiilor de rudenie, afinitate, simpatie şi prietenie faţă de românii din Basarabia.

Fiecare persoană născută în Basarabia, Bucovina sau Ţinutul Herţa are propria istorie şi propria dramă a părăsirii gospodăriei şi plecarea în grabă (unii numai cu ce au avut cu ei) urmând un lung şir de ani unde nostalgia, tristeţea, regretul şi suferinţa nu s-au mistuit nici până astăzi.

Românii din Basarabia care au fost nevoiţi să plece din ţara lor (mai mult fugind) au lăsat în urmă câmpiile verzi, falnicile păduri şi apele limpezi ale frumoasei şi mândrei Basarabiei şi Bucovinei.

Regimul bolşevic autointitulat cel mai drept, cinstit şi uman, s-a dovedit a fi în realitate cel mai crud şi oprimator ale popoarelor mai mici, iar urmările acestor împrejurări se văd şi astăzi ca noi să fim „un popor în două ţări".

Regimul comunist din România instalat după ultimul război a fost un regim de trădare a interesului national căci a pus mai presus interesele comunismului decât interesele ţării, această politică fiind de fapt o urmare a politicii duse de PCR încă de la înfiinţarea sa din 1924 care nu a recunoscut unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România şi a militat ca provinciile româneşti abia reunite după secole de luptă să se dezlipească de statul naţional unitar Român abia înfăptuit, până la separarea de statul român.

Altă trădare mai mare nici că se putea face urmând orbeşte ordinele bolşevice (caz unic în fostul lagăr comunist) pentru a fărâmiţa Ţara Românească şi pentru a fi mai uşor înhăţate pe bucăţi de vecinul lacom de la Răsărit, care permanent şi-a aruncat „ochii roată" asupra României Mari urmărind pas cu pas cu gând deschis nedisimulat sau chiar pe faţă acapararea teritoriului României.

Vă închipuiţi dvs. ce se întâmpla dacă la 1711 la Stănileşti învingea Petru cel Mare? Unde se opreau armatele ruseşti? Evident că până la Crestele Carpaţilor, iar victoria turcilor de atunci a amânat cu 100 de ani anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru.

Dacă regimul comunist totalitar v-au luat familia, rudele apropiate, prietenii, destinele şi uneori chiar viaţa cu traume enorme, în schimb românii din Basarabia şi Bucovina dând dovadă de un spirit de conservare nemaipomenit, a făcut în aşa fel încât să nu poată lua din sufletul lor pe Ştefan el Mare, Mihai Eminescu, Matcovschi, Mateevici, Grigore Vieru şi mulţi alţii.

Cel mai mare poet naţioanl al românilor de pretutindeni, Mihai Eminescu a fost un patriot naţioanalist în sensul cel mai pur al cuvântului, fiind cunoscut crezul lui în ce priveşte unitatea românilor din frumoasa poezie DOINA „de la Nistru pân-la Tisa tot românu plânsu-mi-sa" poezie defăimată de un narodnic venit din Rusia, oploşit în România C.D.Gherea, fără studii pe numele său adevărat Solomon Catz care spre ruşinea noastră, a românilor o stradă din Oneşti îi poartă numele, dar asociaţia noastră a militat şi militează pentru schimbarea numelui cu strada Basarabia.

Deşi în general regimul comunist a avut cam aceleaşi şabloane în toate ţările subjugate (a se vedea indicaţiile secrete ale NKVD-lui) poporul român din Basarabia şi Bucovina a avut o traumă în plus de suportat şi anume desnaţionalizarea.

Ca urmare a acestei politici criminale, mai ales după 1918, românii care erau zdrobitori majoritari astăzi procentul micşorându-se vizibil căci imensul gulag a înghiţit români aducând în locul lor venetici, lăsând în Basarabia şi Bucovina toată sudoarea de-o viaţă de la Vorkuta şi până în Karaganda.

Marii iluştri şi marii bărbaţi de stat basarabeni care au contribuit la întregirea României au fost persecutaţi de regimul comunist tocmai datorită patriotismului lor, în care sens în urmă cu câţiva ani mai exista la Mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti un călugăr bătrân care l-a cunoscut bine pe marele bărbat de stat Pan Halipa, acesta refugiindu-se în România şi ca recompensă pentru meritele sale din 1918 a fost arestat şi condamnat şi târât prin cele mai sinistre închisori, iar după 1964 a avut domiciliu forţat într-o chilie a mănăstirii amintite, fiind atent supravegheat, decedând în 1979, iar călugărul respectiv vorbea cu amre admiraţie de ilustrul înaintaş. Amintim aici că Ion Inculeţ cel mai titrat român basarabean, membru al Academiei Române, a avut un frate, membru şi el în conducerea sfatului, ţării de la Chişinău, care are un strănepot la Oneşti.

De aceea dragi fraţi şi surori prin perdeaua de lacrimi şi durere nesfârşită în suflet trebuie să ne suflecăm mânecele şi cu fruntea sus să privim înainte şi să aducem noi valori politice, culturale, economice, axată pe ideea unirii, dar nu în contextul PAN-EUROPEAN ci în contextul actual, continuând ceea ce înaintaşii noştrii au realizat în 1918, sub aspectul reîntregirii neamului românesc în graniţele sale fireşti din 1918.

Ceasul unirii este aproape, mai ales în acuala configuraţie politică atât din Basarabia cât şi din România, când ptr. prima dată de după 1990 preşedintele României Traian Băsescu şi-a făcut o prioritate privind unirea cu ţara, spre deosebire de alţi doi foşti preşedinţi care au abandonat şi chiar sabotat ideea unirii, unul este Ion Iliescu, care poate era de scuzat, dat fiind faptul că a răsărit „din aceeaşi tulpină din regimul comunist totalitar", dar în schimb Emil Constantinescu nu are absolut nicio scuză, cu toate ca era născut în Basarabia.

Tot ce trebuie dragi fraţi şi surori este faptul că peste orgolii şi vanităţi politice, bărbaţii politici din ambele ţări să aşeze o lespede suficient de grea aşa încât nimeni să n-o mai poată ridica niciodată în viitor.

Mai fac un apel din inimă la dvs. dragi fraţi şi surori să nu condiţionaţi unirea cu patria mamă de considerente economice, căci nici înaintaşii noştri din 1918 nu au condiţionat unirea, iar toate greutăţile pe care le aveţi în prezent se vor îmbunătăţi vizibil într-o Românie membră a NATO şi a U.E.

Trebuie doar să ne ridică ca un singur om şi să retezăm dintr-o singură lovitură creanga putredă a minciunii, laşităţii, trădării şi şovinismului pentru ca din trunchiul sănătos al românismului să crească mlădiţele sănătoase ale unionismului.

Noi astăzi, metaforic vorbind suntem aidoma a două râuri învolburate care s-au izbit dintr-un mal în altul pentru ca apoi să se linştească într-un singur fir pe făgaşul normal.

Unionismul în Basarabia trebuie cultivat şi întrţinut în special de intelectualii remarcabili şi care trebuie să fie exponenţii ideii unionismului ca de ex. Mircea Drug, Ilie Bratu, domnul Dabija, domnul Pohilă, soţii Maria şi Valeriu Săhărneanu de la postul de radio VOCEA BASARABIEI, domnul Viţă, domnul Cimpoi care le revine cu limbă de moarte să promoveze unionismul în Basarabia.

Respingem ideea unei uniri PAN EUROPENE căci dacă ne uităm în urmă mai toate popoarele europei s-au unit fără voia marilor cancelarii europene fiind puse în faţa faptului împlinit. Pe această cale facem un apel ca la mijlocul lunii mai când se va inaugura CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI căzuţi în ultimul război de la Vărzăreşti, când va participa şi din partea asociaţiei noastre, veteranul de război Alexandru Enache, rănit grav la Vărzăreşti în vârstă de 92 ani, care în costum naţional şi cu pieptul plin de decoraţii va veni la locul unde era cât pe ce să-şi piardă zilele, dar şi la mormântul altor camarazi şi prieteni din jud. Putna - România.

Dacă am fost prea patetici sau prea direcţi în exprimări atunci aşa cum spunea regretatul artist Aldea Teodorovici „Eminescu să ne judece".

Aşa să ne ajute Dumnezeu.