Basarabia este presarata cu cimitire ale soldatilor romani din al Doilea Razboi Mondial. In perioada sovietica, unele din aceste au fost transformate in pasuni, altele au fost pur si simplu rase de pe fata pamantului. Basescu se va afla miercuri la Tiganca.

In ultimii ani Oficiul National pentru Cultul Eroilor (ONCE) de la Bucuresti a incercat sa refaca aceste cimitire si sa le aduca la o stare decenta. Guvernarea comunista din timpul lui Voronin a blocat permanent aceste tentative. Presedintele Basescu a repetat experienta din 2005 si prima vizita externa si-a programat-o in Basarabia. Maine ar trebui sa se afle, conform programului oficial, la cimitirul soldatilor romani de la Tiganca – si poate ca eforturile pentru refacerea acestor cimitire vor face un pas inainte. Aici puteti vedea imagini actuale ale locurilor unde se gasesc morminte ale soldatilor romani – cele mai multe dintre ele intr-o stare deplorabila, conform datelor ONCE.

Agenda Cotrocenilor

Traian Basescu are o agenda incarcata de intalniri la Chisinau, si este insotit de o delegatie numeroasa de ministri romani – ceea ce constituie o indicatie asupra unei largi palete de subiecte ce vor fi abordate. Astfel Basescu va merge la Chisinau insotit de Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor, Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Teodor Baconschi, ministrul de Externe, Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, Eugen Tomac, Secretar de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Viorel-Riceard Badea, senator, Tudor Pantiru, deputat, Constantin Simirad, Presedintele Consiliului Judetean Iasi.

Traditia sovietica

Regimul sovietic - care in alte parti a stiut sa-si apere pana in prezent memoria eroilor cazuti - a indepartat sistematic orice urma a existentei unor cimitire militare romanesti in Basarabia. Aceasta traditie sovietica a fost continuata de regimul transnistrean care in anul 2007 a ras de pe fata pamantului cimitirul "General Dragalina" din Tighina.

Lucrarile de distrugere a cimitirului ostasilor romani de la Tighina s-au desfasurat in luna februarie a anului 2007 - autoritatile de la Bucuresti neputand dialoga cu autoritatile separatiste transnistrene. Orice fel de contact oficial Bucuresti-Tiraspol ar fi fost interpretat ca o recunoastere a separatismului - iar transnistrenii au profitat de aceasta dilema si de incapacitatea Chisinaului de a interveni pentru a distruge orice urma a cimitirului romanesc. Lucrarile au demarat prin indepartarea crucilor si nivelarea terenul, dupa care a fost adus pamant pentru inaltarea nivelului solului. Osemintele ostasilor romani nu au fost exhumate, insa autoritatile transnistrene au construit un memorial al Armatei Sovietice care a sters amintirea soldatilor romani. Excavatoarele si buldozerele prezente in cimitir indicau cat se poate de clar intentia ferma a Tiraspolului de a sterge de pe fata pamantului orice dovada a fostului cimitir. Conform documentelor, in orasul Tighina existau, in anii 1941 - 1944, doua cimitire de razboi in care erau inhumati 372 de militari, astfel: 351 in Cimitirul Eroilor „General Dragalina" (319 de militari romani identificati, 14 neidentificati si 13 prizonieri sovietici) si 21 in Cimitirul parohial din oras (13 militari romani, din care 11 identificati si 8 militari germani). In prezent, autoritatile transnistrene au repus 33 de cruci romanesti intr-o parcela separata – insa pozitia exacta a osemintelor soldatilor romani ramane necunoscuta.

Cania

Cimitirul militar de la Cania a fost amenajat in cadrul cimitirului civil situat intre satele Epureni si Cania in anul 1941, de catre Divizia de garda. Avea forma trapezoidala si cuprindea patru gropi comune, dintre care una mare (cu 904 eroi) cu lungimea de 17,70 m si alte trei mai mici cu ostasi neidentificati, deshumati de pe cimp si reinhumati aici. Era imprejmuit cu gard de scanduri si avea o usoara inclinare de la est la vest. Soldatii inhumati aici luptasera in regimente: 11 si 12 Dorobanti, 30 Artilerie, 2 Garda si 6 Mihai Viteazul.

Chisinau

Cimitirul eroilor din Chisinau a fost amenajat in perioada interbelica pentru a adaposti osemintele militarilor romani, rusi, austrieci, cehi, francezi si polonezi cazuti in Primul Razboi Mondial. Accesul in cimitir se facea printr-o intrare monumentala, compusa dintr-o scara – avand 50 de trepte si 6 m largime – si un portal arhitectonic constituit din doi piloni, a cite 10 metri inaltime, purtand fiecare cite un vultur cu aripile desfacute. De forma unui poligon neregulat cu suprafata de 2,4 ha, cimitirul avea in centru o capela in stil bizantin vechi. In jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale si comune) in care au fost inhumati 202 eroi – si 2 cripte cu 572 eroi romani si rusi neidentificati. Iata cum se prezenta situatia pe nationalitati a militarilor inhumati in acest cimitir: 431 romani (66 in morminte, 365 la cripta), 234 rusi (27 in morminte, 207 la cripta), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi si 6 polonezi. Dupa anul 1941 aici au fost amenajate morminte si pentru 96 militari romani cazuti in Al Doilea Razboi Mondial. Cimitirul a functionat pana in anul 1959. In prezent pe locul fostului cimitir se mai pastreaza doar constructia monumentala de la intrare, precum si fundatia capelei, alaturi de alte edificii mai noi, cum ar fi un complex locativ, un centru comercial („Jumbo”) si, pana nu demult, Institutul de Pulmonologie si Ftiziatrie „Chiril Draganiuc” (demolat la sfarsitul anului 2007).

Falesti

Cimitirul eroilor din Tg. Falesti era situat la cca 500 m la iesirea din N-V a comunei urbane Falesti, pe soseaua nationala Falesti-Balti. A fost amenajat in perioada aprilie-mai 1943 – prin grija Asezamantului National Regina Maria pentru „Cultul Eroilor” –, dupa un plan intocmit de catre Serviciul tehnic al judetului Balti. Se intindea pe o suprafata de 2.000 m. p. si includea doua parcele de morminte individuale, in care au fost centralizate mormintele a 220 militari romani si germani, adusi de pe teritoriul plasii Falesti. Intre cele doua parcele a fost ridicata o troita din lemn de stejar. Cimitirul nu se mai pastreaza in prezent, pe locul respectiv fiind construita cladirea unei scoli (Scoala Rusa).

Festelita

Cimitir militar situat in incinta cimitirului civil ortodox din localitatea Festelita. A fost amenajat in lunile iulie-august 1944, in urma luptelor de retragere angajate de armata romana in zona satului Talmaz. Conform marturiilor arhivistice si ale unor veterani de razboi, in acest cimitir au fost inhumate trupurile neinsufletite a 45 ostasi romani din Batalionul 14 Vanatori Munte, morti in urma bombardamentelor sovietice, din data de 22 august 1944, asupra pozitiei fortificate a acestora aflata la sud de Festelita.

Accesul in cimitir se facea printr-o poarta de lemn, iar cimitirul propriu-zis era organizat pe trei randuri, de-o parte si de alta a aleii. Mormintele aveau ca insemne de capatai cateva cruci de campanie de acelasi model.

Raciulei

In zona orasului Calarasi au fost amenajate, in anii celui de-al doilea razboi mondial, mai multe cimitire militare in care au fost inhumati, atat militari romani, cat si germani. Unul dintre aceste locuri de inhumare a fost amenajat pe dealul Raciulei, la cca 8 km nord de Calarasi, in dreptul soselei Calarasi-Raciula. Aici au fost inhumati 43 de militari romani (21 identificati, 22 neidentificati) apartinand Regimentului 55 Infanterie, morti pe data de 8 iulie 1941.

Cimitirul avea forma unui dreptunghi cu laturile de 14/22 m  si era imprejmuit cu scandura de lemn. De asemenea avea instalate 30 cruci de beton la capataiul mormintelor, precum si o troita de lemn in centrul cimitirului. Cimitirul nu se mai pastreaza in prezent, zona fiind denumita de locuitori “La eroi”.

Varzaresti

Este amplasat in partea de est a comunei, pe Dealul Mandrului, la incrucisarea drumurilor ce vin din Chisinau si Nisporeni si la aproximativ 500 m de Manastirea Varzaresti (ctitorie a domnitorului Alexandru cel Bun).

Cimitirul a luat fiinta in luna august 1941, aici fiind inhumati – in 93 morminte individuale si 5 gropi comune – 178 militari romani (100 identificati si 78 neidentificati) care au luptat in diferite regimente de Artilerie (nr. 2, 3, 5, 13, 53, 63, 67), Infanterie (nr. 27, 50, 67), Rosiori (nr. 8, 10), Graniceri (nr. 4), Vanatori (nr. 7); Dorobanti (nr. 8); Artilerie Grea (nr. 5). La data de 28 mai 1998, Societatea culturala „Ginta Latina“ (filiala judeteana Sangeorz-Bai), cu mijloace proprii si cu sprijinul deosebit al primarilor de atunci: ing. Vasile Arteni (Nisporeni) si prof. Stefan Gutu (Varzaresti) si a romanilor din aceste localitati, a reamenajat cimitirul de la Varzaresti, insa nu la nivelul exigentelor unui cimitir de onoare din cauza lipsei mijloacelor materiale.