Analiza Centrului European de Studii Covasna - Harghita pune in evidenta un lucru extrem de grav care se petrece in judetele Covasna si Harghita: practic populatia secuiasca, dar si cea romaneasca asimilata, din cele doua judete sunt manipulate ideologic si li se inoculeaza ideea separarii de Romania de catre o presa de limba maghiara controlata total, politic sau economic, de catre cei care sustin ideile autonomist-separatiste, fara ca aceasta populatie sa aiba o alternativa mediatica obiectiva, in limba maghiara.

Presa romaneasca exista doar simbolic, aceasta neavand nici-un sprijn financiar nici la nivel local nici de la nivel central. Existenta ei este eroica, dar compromisurile pe care le fac unele publicatii de limba romana, ca sa poata exista, le fac practic sa fie doar o forma fara fond.  

Publicam astazi, de ziua libertatii presei, o ampla analiza realizata de dr. Ioan Lacatusu, cu precizarea ca reproducerea totala sau partiala a acestui material se poate face numai cu acordul autorului sau cu citarea sursei.

Analiza

În cele două judeţe, cu populaţie maghiară, numeric majoritară, Covasna şi Harghita, după decembrie 1989, s-a înregistrat aceeaşi explozie de publicaţii, în limbile maghiară şi română (Anexa nr. 1). În cazul publicaţiilor în limba română din zonă, cenzura politică, de dinainte de 1989, a fost înlocuită de cenzura economică. Există o diferenţă foarte mare, în ceea ce priveşte asigurarea finanţării; în timp ce publicaţiile maghiare beneficiază din plin de o consistentă susţinere financiară, în calitatea lor de publicaţii ale unei minorităţi naţionale, cele româneşti din zonă, nu au putut rezista rigorilor economiei de piaţă.

 Astfel, la finele anului 2009, Cuvântul Nou - singurul cotidian de limbă română cu tradiţie şi cu desfacere pe întreg teritoriu judeţului Covasna - a dispărut de pe piaţă din motive economice, singurul cotidian în limba română din judeţul Harghita, Adevărul Harghitei, dacă nu va  primi un sprijin  financiar, va împărtăşi aceiaşi soartă.

Majoritatea publicaţiilor maghiare postdecembriste, sunt reeditări ale unor publicaţii care au apărut în zonă, până în 1944, ceea ce nu se poate spune despre publicaţiile româneşti. Publicaţiile maghiare, apar în tiraje mari, au o mare stabilitate în apariţii. Publicaţiile româneşti, sunt tipărite în tiraje mici şi au avut apariţii efemere, mai ales în judeţul Covasna.

În vreme ce presa de limbă română, din cele două judeţe, este într-un declin evident, presa de limbă maghiară se dezvoltă pe coordonatele unui veritabil pol media maghiar, controlat exclusiv de lideri maghiari, factori de decizie din administraţia locală şi judeţeană interesaţi de autonomizarea zonei.

În timp ce majoritatea publicaţiilor maghiare au o puternică coloratură identitară, cele româneşti, din nevoia de a păstra relaţii cordiale cu agenţii de publicitate şi, în speranţa atragerii unei părţi din publicul cititor de limbă maghiară, evită abordarea frontală a subiectelor care vizează păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti, în acest areal din centrul României, nereprezentând o reală porta voce a comunităţii româneşti, numeric minoritare.

Experienţa ultimilor 20 de ani de activitate publicistică din zona de referinţă, a confirmat eşecul publicaţiilor bilingve. Elocvente sunt, în acest sens, experimentul eşuat al cotidianului „Ziua", poziţionarea critică din partea formatorilor de opinie maghiari faţă revista „Együtt - Împreună", a scriitorului Hajdu Gyözö ş.a.

Principalele publicaţii de limbă maghiară din judeţele Covasna şi Harghita, derulează constant programe vizând în principal promovarea mediatică a activităţilor subsumate dezideratelor autonomist separatiste. Prin campaniile de presă susţinute, publicaţii menţionate urmăresc, pe termen mediu, formarea şi consolidarea, la nivelul mentalului colectiv al populaţiei de etnie maghiară, a unor convingeri potrivit cărora spaţiul delimitat conceptual drept „Ţinutul Secuiesc" aparţine, „de drept", etnicilor maghiari, dar nu în înţelesul actual, al teoriei şi practicii politice europene, al toleranţei şi coabitării în spaţii multietnice şi pluriconfesionale, ci în virtutea unor cutume anacronice, sintetizate (şi promovate mediatic) în proiecte privind „autonomia Ţinutului Secuiesc". Presa scrisă este dublată „cu succes" de posturile  de radio şi  de televiziune în limba maghiară - aflate în aceeaşi sferă de influenţă şi promotoare al aceluiaşi mesaj etnocentrist.

Încă nu s-a găsit cadrul legal, pentru asigurarea suportului financiar necesar editării publicaţiilor în limba română din judeţele Covasna şi Harghita, şi nici ale unor publicaţii care să promoveze multiculturalitatea şi convieţuirea interetnică, potrivit normelor europene.

Principalele aspecte ale  istoriei presei în limba română, din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi  transformările  presei  postdecembriste, din cele două judeţe, au constituit  tema mai multor studii  şi articole. În cele ce urmează, vom  prezenta principalele  publicaţii  cotidiene, săptămânale şi bilunare şi posturi de radio , în limba maghiară, din  judeţul  Covasna ,.  După prezentarea  unor informaţii generale,  redăm  aspectele specifice ale politicii editoriale, principalele teme abordate,  publicul ţintă  căruia se adresează fiecare publicaţie în parte, pe baza analizei de conţinut efectuată, în perioada aprilie 2009 - martie 2010.  Partea a două a studiului, se va referi la  presa scrisă şi audio din judeţul Harghita.

I.  PRESA DE LIMBA MAGHIARĂ DIN JUDEŢUL COVASNA

A.  PRESA SCRISĂ

1. "HAROMSZEK" (în traducere "Trei Scaune") este un "cotidian independent" redactat - în limba maghiară - şi editat în Sfântu Gheorghe, cu caracter informativ şi formativ, profilul publicaţiei fiind de informare generală, formare şi de opinie. Apare din data de 23 decembrie 1989.

 Consiliul editor este condus de : Farkas Arpad (redactor-şef) şi  Farcadi Botond (redactor-şef adjunct), colectiv redacţional este format din 19 redactori, la care se adugă  trei  corespondenţi:  şi mai mulţi semnatari ocazionali.   Recent, la nivelul redacţiei au survenit o serie de modificări semnificative, care au  influenţat politica redacţională a publicaţiei. Astfel, unul dintre principalii editorialişti ai cotidianului, Magyari Lajos, s-a transferat la publicaţia "Szekely Hirmondo". De asemenea, s-a modificat semnificativ componenţa consiliului editor, fiind promovaţi o serie de jurnalişti tineri

Cotinuanul HAROMSZEK publică următoarele  suplimente:"Rroma szombat" (în traducere "Sâmbăta rromilor") - realizat cu sprijinul Fundaţiei Publice Illyes din Ungaria şi al Fundaţiei Communitas, cu difuzare aleatorie în ediţii de sâmbătă;  "Kovako" (supliment al elevilor), cu difuzare aleatorie în ediţii de sâmbătă; "Musor. Reklam. Magazin" ("Programe. Reclame. Magazin");  "Hetfoi Sport" (în traducere "Sportul de luni"). La finanţarea materialului de ştiri obţinut contribuie Fundaţia Publică Illyes din Ungaria (conform casetei redacţionale) şi fundaţia Hungarian Human Rights Foundation - HHRF din SUA (conform site-ului publicaţiei). Publicaţia apare şi în format electronic pe site-ul www.3szek.ro, cu actualizare zilnică (în jurul orei 06:00).

Cotidianul domină piaţa mass media din judeţ, are cel mai mare număr de abonaţi şi cea mai extinsă arie de acoperire, difuzându-se - exceptând zona Intorsurii Buzăului - în toate localităţile din judeţ.  "Haromszek" se adresează etnicilor maghiari din judeţul Covasna, difuzând materiale din diverse domenii: politic, administraţie publică, învăţământ, sănătate, organizaţii neguvernamentale locale, economie.

 Orientarea publicaţiei s-a menţinut în coordonatele consacrate, conţinutul informaţional al unui segment apreciabil al materialelor concentrându-se în sfera susţinerii strategiilor şi demersurilor vizând realizarea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic a "Pământului Secuiesc" şi consolidarea bazei umane de sprijin aferente. Orientarea predilectă a publicaţiei către susţinerea demersurilor secesioniste este favorizată inclusiv de concentrarea apreciabilă a unor promotori ale ideilor autonomist-separatiste în colectivul redacţional, remarcându-se în special jurnaliştii "consacraţia. In context este de remarcat menţinerea trendului ascendent al aportului - atât din punct de vedere cantitativ cât şi al conţinutului informaţional - "noii generaţii" de redactori,  formaţi de colegii lor cu experienţă în domeniu, fiind evidentă preocuparea pentru menţinerea orientării politicii redacţionale a cotidianului. De asemenea, prin acordarea unui spaţiu mai amplu "noilor" promotori - cu un mod de exprimare specific, de actualitate - se crează un impact accentuat la nivelul receptorului din segmentul generaţiei tinere.

Intensitatea şi constanţa mediatizării tuturor evenimentelor (comemorative sau cu substrat autonomist-separatist) a avut ca prezumtiv scop influenţarea opiniei publice maghiare în sensul participării şi adoptării unei atitudini convergente. Publicaţia a susţinut promovarea ideilor autonomist-separatiste indiferent de sorgintea acestora, relevant în acest sens fiind schimbarea poziţiei faţă de formaţiunea reprezentativă a etnicilor maghiari, atitudinea critică manifestată pentru "politica paşilor mărunţi" fiind înlocuită cu o campanie pro-UDMR în situaţiile în care aceasta s-a situat pe poziţii radicale. In prezent, prin apariţia "concurenţei" (prin transformarea săptămânalului "Szekely Hirmondo" - din sfera de interese a UDMR - în cotidian, începând din data de 2 martie 2010.)  se poate observa o modificare a politicii redacţionale în privinţa formaţiunii în cauză, concomitent cu intensificarea promovării ideologiei radicale şi a organizaţiilor - altele decât UDMR - care şi-au asumat "sarcina autonomiei".

Autonomia teritorială pe criteriu etnic a "Pământului Secuiesc" este considerată singura modalitate pentru rezolvarea pretinsei probleme maghiare, aceasta incluzând întreaga gamă de "discriminări": marginalizarea maghiarilor, lipsa învăţământului în limba maghiară, în special la nivel universitar, ofensiva antimaghiară în toate domeniile, atrocităţile săvârşite împotriva minorităţilor maghiare, politica de asimilare şi purificare etnică a "Pământului Secuiesc", teama utilizării limbii maghiare în această regiune. In acest sens sunt susţinute constant inclusiv iniţiativele CNS şi a extensiei politice a Uniunii Civice Maghiare (PCM), în direcţia obţinerii autonomiei teritoriale a "Pământului Secuiesc", respectiv al Forumului Maghiar de Mediere din Transilvania (EMEF) - format din Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) şi UDMR - de reorganizare administrativ teritorială a României, astfel încât Pământul Secuiesc să constituie o entitate unitară. 

Tematica majoritară conexă abordată a vizat următoarele: necesitatea extinderii sistemului de învăţământ de stat în limba maghiară, cu accent pe învăţământul superior; promovarea utilizării limbii maghiare la nivel instituţional (în special administraţie locală, Poliţie, sistem sanitar); indicatoare bilingve; editarea manualelor în limba maghiară; predarea istoriei şi geografiei în limba maternă, a istoriei minorităţilor "reală"; revizuirea manualelor de istorie; "ritmul anevoios" al procesului de retrocedare a pământurilor şi a pădurilor; necesitatea organizării referendumurilor locale în problema autonomiei teritoriale a "Pământului Secuiesc"; susţinerea organizării Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc (05.09.2009 şi 12.03.2010) şi adoptarea hotărârilor acesteia, inclusiv instituţionalizarea ei (formarea Parlamentului Secuiesc); înaintarea în Parlamentul român al proiectelor de lege privind autonomia; îndemnuri repetate adresate reprezentanţilor administraţiilor locale să susţină iniţiativele CNS (referendumurile, la acţiuni unitare)  susţinerea demersurilor consilierilor PCM de înaintare în cadrul şedinţelor consiliilor locale a proiectelor de hotărâre ce susţin obiective autonomiste; discreditarea consilierilor români acuzaţi că boicotează hotărârile administraţiei locale; stimularea  tendinţei de implicare a tineretului maghiar şi elevilor în diverse activităţi, popularizarea activităţii organizaţiilor de tineret: a acţiunilor protestatare şi autonomist-separatiste ale Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) şi Tinerii Maghiari din Transilvania (EMI); Organizaţiei Audiovizuale de Tineret TT-Tone Troopers; Consiliului de Tineret din Trei Scaune - HARIT ; promovarea obiectivelor FIDESZ, susţinerea de care beneficiază CNS din partea lui Solyom Laszlo în realizarea autonomiei, atacuri împotriva guvernului Gurcsanyi care nu sprijină minorităţile maghiare din afara graniţelor; susţinerea şi popularizarea acţiunilor grupărilor/organizaţiilor ungare ce combat Tratatul de la Trianon ("Societatea Trianon" şi publicaţia Institutului de Cercetare Trianon, intitulată "Trianoni Szemle"; Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic - KMAT, înfiinţat în 2004 pentru sprijinirea strădaniilor autonomiste maghiare din Bazinul Carpatic), respectiv a celor interne cunoscute cu acţiuni pe linia separatismului etnic (Asociaţia Transilvăneană a Ocrotitorilor Limbii Materne - pe linia oficializării limbii maghiare, Muzeului Naţional Secuiesc - pentru păstrarea vestigiilor culturale şi istorice ale naţiunii maghiare; Centrului de Studii Europene din Arcuş - gazda a numeroase activităţi culturale - prilejuri de promovare a dezideratelor separatiste; Consfătuirea Maghiară de Tineret - MIERT); implicarea bisericilor istorice maghiare în susţinerea acţiunilor separatiste pe criteriu etnic, aprecierea exemplului reprezentanţilor Bisericii Reformate care în 22.05.2010 s-au reunit instituind Biserica Reformată Maghiară unită, contribuind prin aceasta la "înfăptuirea unităţii maghiare";în contextul alegerilor europarlamentare, redacţia cotidianului a publicat materiale mobilizatoare (nesemnate), sub egida "solidarităţii maghiare", în care a îndemnat alegătorii să trimită reprezentanţi maghiari la Bruxelles în scopul obţinerii sprijinului european şi a unei legi (care să aibă un caracter obligatoriu şi pentru România), pentru obţinerea autonomiei teritoriale a "Pământului Secuiesc".promovarea imaginii lui Wass Albert; comemorările evenimentelor istorice (15 martie-revoluţia paşoptistă ungară, 04 iunie - comemorarea Tratatului de la Trianon; 20 august-ziua Sf. Stefan, 6 octombrie, 23 octombrie -revoluţia ungară din 1956), manifestările culturale (Zilele "Korosi Csoma Sandor - aprilie; Zilele "Sfântu Gheorghe" - aprilie; Zilele Bod Peter din Târgu Secuiesc - mai; Zilele Baraoltului - mai, ş.a.) au constituit prilejuri pentru derularea unor campanii mediatice pentru evidenţierea eroismului strămoşilor şi necesitatea continuării luptei pentru atingerea obiectivelor autonomiste, paralel cu promovarea simbolisticii specifice secuieşti (drapele, steme, peceţi, imn) şi a conceptului de "Pământ Secuiesc" ca regiune distinctă de restul ţării.

Ca element de noutate menţionăm: promovarea ideii "Pământ Secuiesc" - "ţară-mamă" interioară, demararea oficială de către Consilul Judeţean Covasna a programului-diaspora, pentru maghiarii aflaţi în minoritate numerică în diverse zone ale ţării. Un spaţiu amplu a fost rezervat demersurilor CNS de înregistrare a domeniului de internet ".sic" (prescurtarea de la "siculitas" semnificând "secuiesc", ca simbol internaţional al Pământului Secuiesc), prin care s-a apreciat că s-a obţinut "autonomia virtuală a Pământului Secuiesc") - utilizat şi în confecţionarea autocolantelor auto - respectiv al mărcii "Szekelyfoldi" "de pe Pământul Secuiesc".O atenţie deosebită este acordată temelor care abordează  susţinerea şi promovarea demersurilor de asimilare a ceangăilor de către maghiarime, de consolidare a ideii apartenenţei acestei comunităţi la minoritatea maghiară, respectiv de promovare a imaginii organizaţiilor şi persoanelor implicate în acţiunile conexe acestei ideologii;

Concomitent cu promovarea ideologiei autonomiste şi a contribuţiei la menţinerea conştiinţei naţionale maghiare, "Haromszek" s-a remarcat şi prin implicarea în derularea unor atacuri mediatice la adresa României şi a factorilor de decizie în stat, precum: denigrarea preşedintelui ţării, în special pentru poziţia "anti-autonomistă"; atacuri virulente împotriva  fostului prefect al  judeţului care "încalcă legi, discriminează", aspect caracteristic perioadei când această funcţie era deţinută de o persoană de naţionalitate  română;discriminările la care sunt supuşi maghiarii din Bazinul Carpatic şi acţiunile antimaghiare, exagerarea incidentelor în care sunt implicaţi maghiari, atât în România, cât şi în Voivodina, Serbia, Slovacia, fiind invocată de fiecare dată "încălcarea celor mai elementare drepturi ale acestei naţiunii";incapacitatea guvernului român de gestionare a crizei economice, de înlăturare a corupţiei; abuzurile săvârşite de reprezentanţii poliţiei împotriva maghiarilor;popularizarea cadrului legislativ internaţional care susţine drepturile minorităţilor naţionale; invocarea lor în susţinerea demersurilor autonomist-teritoriale;"colonizarea" românilor pe Pământul Secuiesc şi expansiunea Bisericii ortodoxe, integrată unei presupuse strategii a statului român având ca scop modificarea artificială a structurii etnice a zonei;  ordonanţa de urgenţă din 24.04.2009 prin care în fruntea instituţiilor descentralizate urmau să fie numiţi noi conducători a contribuit la iniţierea unei noi campanii de presă îndreptată împotriva acţiunilor "antidemocratice, ilegale şi comuniste/dictatoriale" ale autorităţilor statului român; acţiunea a fost încadrată de redactori în categoria demersurilor de purificare etnică a instituţiilor, fiind menţionat faptul că protestul maghiarilor a fost înaintat la Strasbourg şi la Bruxelles; au fost lansate îndemnuri de participare la protestele organizate în acest sens.

2.  Publicaţia de limba maghiară "SZEKELY HIRMONDO" (în traducere "Mesagerul Secuiesc") a fost înfiinţată în anul 1849, apariţia noii serii datând din 13.03.1996,. Din 2002 săptămânalul local din Târgu Secuiesc transformându-se în săptămânal judeţean, iar din data de 2 martie 2010. în cotidian judeţean. Profilul publicaţiei: de opinie, informare generală şi divertisment. Directorul publicaţiei şi redactor-şef este Kocsis Karoly, iar  colaborator principal:,Magyari Lajos. Colectiv redacţional ete format din patru redactori şi 26 colaboratori, între care se află  Zsolt Attila (Budapesta), Roman Gyozo (Bucureşti) şi Nemere Istvan (autorul unui serial: "Viaţa privată a lui Horthy Miklos"). Publicaţia este monitorizată de societatea "Observer", Budapesta Media Figyelo SRL, ("cea mai mare societate ungară de monitorizare a presei") şi  este sprijinită de Fundaţia Communitas şi Biroul Fondului Pământul Natal.

După cotidianul "Haromszek", publicaţia "Szekely Hirmondo" beneficiază de cea mai extinsă arie de impact în rândul comunităţii maghiare din zonă. În general, orientarea publicaţiei s-a menţinut în coordonatele consacrate, conţinutul informaţional al unui segment apreciabil al materialelor - indiferent de domeniul abordat - concentrându-se în sfera susţinerii strategiilor şi demersurilor vizând realizarea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic a "Pământului Secuiesc" şi consolidarea bazei umane de sprijin aferente.

In condiţiile consolidării "concurenţei" (săptămânalul "Szekely Ujsag"), care promovează interesele şi obiectivele extensiei politice a Uniunii Civice Maghiare (PCM), publicaţia "Szekely Hirmondo" s-a orientat în cvasi-exclusivitate susţinerii demersurilor UDMR, cu accent pe cele orientate spre iniţiativele autonomiste pe paliere administrative, instituţionale şi legislative, derulate de către exponenţii locali ai acestora, respectiv Tamas Sandor (preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, "fondator" şi ex-proprietar al publicaţiei) şi Antal Arpad Andras (primarul municipiului reşedinţă de judeţ). Deşi prin intermediul publicaţiei sunt abordate acţiunile tuturor organizaţiilor angrenate în demersuri secesioniste, se menţine trendul de diminuare a popularizării activităţii extensiei politice a Uniunii Civice Maghiare (Partidul Civic Maghiar - PCM), publicaţia rezumându-se doar la prezentarea sumară - şi frecvent critică - a acţiunilor formaţii în cauză.

Un alt palier al politicii redacţionale vizează atragerea tineretului, Szekely Hirmondo" popularizând acţiunile organizaţiilor radicale, ultranaţionaliste interne şi ungare (Tineretul Maghiar Unit, Tinerii Maghiari din Transilvania - EMI, Mişcarea de Tineret 64 de Comitate - HVIM). In context este de menţionat contribuţia la asigurarea unui impact cât mai consistent aferent evenimentelor în care sunt implicate aceste organizaţii sau extensiile lor culturale (formaţiile de muzică rock Transylmania, Kormoran, Karpatia, Oi-Kor şi Titkolt Ellenallas - Rezistenţă Secretă). De asemenea, "Szekely Hirmondo" s-a implicat şi în susţinerea extremei drepte ungare (Jobbik şi Garda Maghiară), respectiv în promovarea revistelor "Cronica Trianonului" (editată de institutul de cercetare "Trianon", înfiinţat de Raffay Erno şi Szidiropulosz Archimedesz) şi "Ungaria Mare" (revista tinerilor istorici). Din considerentul caracterului publicaţiei de "oficios" al UDMR, respectiv pentru atragerea unui segment cât mai amplu al tineretului, publicaţia a promovat şi acţiunile organizaţiilor de tineret apropiate UDMR, cum ar fi Consfătuirea Maghiară de Tineret (MIERT), Consiliului de Tineret din Trei Scaune (HARIT) şi Clubul de Tineret din Sfântu Gheorghe (SZIK).

Modalitatea de abordare a ideologiei autonomiste pe criteriu etnic s-a situat în coordonatele perioadei anterioare, remarcându-se exploatarea tuturor oportunităţilor (neaprobarea/neluarea în discuţie a iniţiativelor legislative ale UDMR, acţiunile de promovare ale simbolurilor specifice comunităţii, manifestările specifice maghiarimii, schimbarea conducătorilor de etnie maghiară a instituţiilor deconcentrate, declaraţii oficiale vizând iniţiativele autonomiste) în scopul lansării unor atacuri imagologice direcţionate împotriva României şi instituţiilor fundamentale ale statului - parlament, guvern, instituţia prezidenţială - concomitent cu culpabilizarea clasei politice româneşti pentru crearea şi menţinerea "în mod artificial" a unei stări de spirit ostile comunităţii maghiare prin interpretarea tendenţioasă a solicitărilor legitime" ale acesteia. In context s-a remarcat în mod repetat atribuirea unui caracter duplicitar atitudinii autorităţilor şi clasei politice, manifestat prin consecvenţa încălcării angajamentelor şi acordurilor încheiate în problema minorităţilor, atât în plan intern cât şi internaţional.

Dintre principalele subiecte abordate, menţionăm:necesitatea impunerii utilizării limbii maghiare în instituţiile locale ale statului (oficializarea limbii maghiare), a simbolisticii maghiare (stemă, drapel, imn); necesitatea modificării Constituţiei României, în special în privinţa caracterului naţional al statului;invocarea caracterului injust al impunerii graniţelor prin Tratatul de la Trianon;  promovarea hotărârilor Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc (05.09.2009 şi 12.03.2010), necesare "păstrării procentului demografic, al culturii şi istoriei maghiare şi stopării sărăciei";prezentarea pericolului asimilării judeţului Covasna de către Braşov ("Covasna periferie a Braşovului", "invazia braşovenilor care cumpără locuinţe în Sfântu Gheorghe"), aspect cu consecinţe "grave" prin modificarea raportului etnic în defavoarea maghiarilor, soluţia oferită fiind adoptarea propunerii UDMR în problema reorganizării regiunilor de dezvoltare.

Prin pana principalilor formatori de opinie, publicaţia  insistă pe evidenţierea unor exemple de referinţă în privinţa "atitudinii de urmat": utilizarea formularelor în limba maghiară administraţia publică locală, utilizarea limbii maghiare în corespondenţa oficială, acţiunea organizată de Asociaţia Civili pentru Trei Scaune (CIVEK) în scopul aplicării bilingvismului, perseverenţa Asociaţiei din Transilvania a Ocrotitorilor Limbii Materne şi a Institutului de Cercetare a Minorităţilor din Cluj în mediatizarea demersurilor de extindere a utilizării drepturilor privind limba maternă (context în care Serbia a fost inclusă în rândul modelelor privind utilizarea limbii minorităţilor). Din această perspectivă se remarcă popularizarea site-ului www.nyelvijogok.ro (care oferă indicaţii privind baza legală "internaţională" a utilizării limbii maghiare), concomitent cu utilizarea unor sloganuri de genul: "să avem curajul să ne fructificăm drepturile!" şi cu promovarea "statutului transilvănean al limbii maghiare".

Din analiza materialelor, publicate în perioada de referinţă, am mai reţinut: lansarea unor apeluri ("rugăminte publică") în vederea arborării drapelului secuiesc - alături de cel al naţiunii maghiare - pe instituţii;  realizare unei serii de "sondaje de opinie" (fără a fi îndeplinite condiţiile minimale în acest sens) ale căror rezultate "indică" susţinerea autonomiei teritoriale, mesajele publicate ale cititorilor având în mare parte un caracter favorabil acestui deziderat;  culpabilizarea guvernului ungar şi FIDESZ pentru lipsa de implicare în susţinerea demersurilor autonomiste ale organizaţiilor civice maghiare din România şi în acordarea cetăţeniei duble;  prezentarea europarlamentarului Tokes Laszlo ca "şansa promovării autonomiei la Bruxelles"; prezentarea detaliată a comemorărilor evenimentelor istorice specifice maghiarimii (15 martie - revoluţia paşoptistă ungară, 20 august-ziua Sf. Stefan, 6 octombrie - ziua celor 13 martiri paşoptişti de la Arad, 23 octombrie - revoluţia ungară din 1956), concomitent cu evidenţierea eroismului strămoşilor şi necesitatea continuării luptei pentru atingerea obiectivelor autonomiste.

In privinţa atacurilor lansate împotriva instituţiilor fundamentale ale statului se remarcă: culpabilizarea pentru nerespectarea drepturilor minorităţii maghiare (dreptul la autonomie, folosirea limbii materne, retrocedarea proprietăţilor), pentru presupusa contribuţie la spiritul naţionalist in crescendo al unui segment apreciabil al comunităţii româneşti (exemplificat inclusiv prin prezenţa dreptei româneşti în Sfântu Gheorghe la data de 1 decembrie 2009), respectiv pentru menţinerea "programului guvernamental secret" (care urmăreşte colonizarea cetăţenilor moldoveni pe teritorii locuite de maghiari), pentru politica de militarizare şi românizare a zonei, pentru intensificarea "atacurilor antimaghiare" (în presă şi întreg spectrul politic, în viaţa socială - tineri maghiari bătuţi de români), pentru "expansiunea" Bisericii Ortodoxe ("cupolelor sub formă de ceapă") pe "Pământul Secuiesc".

Publicaţia şi-a menţinut şi atitudinea de susţinere şi promovare a demersurilor de asimilare a ceangăilor de către maghiarime, de consolidare a ideii apartenenţei acestei comunităţi la minoritatea maghiară, respectiv de promovare a imaginii organizaţiilor şi persoanelor implicate în acţiunile conexe acestei ideologii.

3. Publicaţia  "TORTENELMI MAGAZIN" (în traducere 'Magazin istoric') este o publicaţie cu profil "cultural-istoric", redactată în limba maghiară, format A4, 40 de pagini,  cu difuzare lunară (începând din luna mai 1999). Scopul declarat, menţionat în caseta redacţională, îl constituie "consolidarea unei corecte conştiinţe maghiare".

Publicaţia este tipărită de către  Editura Scribae Kadar, din Sfântu Gheorghe, Vânzarea publicaţiei se realizează exclusiv prin abonamente solicitate la editor, distribuirea efectuându-se prin colet poştal, fiind accesibilă şi în variantă electronică (www.tortenelmimagazin.hu), actualizarea efectuându-se - de regulă - cu un decalaj de câteva luni.  Publicaţia este redactată de Kadar Gyula, cu sprijinul a 10  colaboratori, în rândul cărorar se află dr. Gyulai Ferenc (Ungaria) şi Zonda Attila (care este şi distribuitorul din Ungaria);

Conform unor date furnizate de editor în 2005, publicaţia se difuzează pe o arie extinsă în Transilvania, respectiv judeţele Covasna, Mureş, Harghita, Braşov, Cluj, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Maramureş, Sibiu, Timiş. Editorul pretinde că revista se difuzează şi în străinătate (respectiv în Ungaria şi ţările limitrofe acesteia, în care trăiesc etnici maghiari).   Publicaţia se axează cu precădere pe abordarea subiectelor istorice, remarcându-se prin promovarea unei profunde atitudini revizioniste, contribuţia la extinderea unor teze istorice false şi promovarea ideologiei autonomist-separatiste.  Este destinată inclusiv elevilor pentru a "combate" istoria "de propagandă" predată în şcoli, respectiv teoriile "deseori false şi superficiale" de pe Internet, care "au un efect distructiv - din punctul de vedere al cunoştinţelor istorice - asupra conştiinţei naţionale". Pentru asigurarea unei credibilităţi sporite se apelează inclusiv la prezentarea unor teze istorice promovate de "specialişti" străini şi "scrieri istorice străvechi", care prezintă Transilvania ca parte integrată a Ungariei, guvernarea separată -din cauza subordonării austriece- fiind doar provizorie.

Principalul semnatar al materialelor publicate este editorul revistei Kadar Gyula, de profesie profesor de istorie, ideile forţă promovate (toate susţinute prin "argumente istorice") fiind: primatul elementului maghiar în Transilvania;  politica de asimilare şi purificare etnică a maghiarilor de pe "Pământul Secuiesc" dusă de autorităţile statului român, sens în care se vehiculează cifre şi procente preluate dintr-o serie de recensăminte pentru a demonstra "românizarea secuilor";  necesitatea revizuirii hotarelor "create artificial" prin Tratatul de Pace de la Trianon, dintre statele Micii Antante România rămânând în prezent singura ţară în afara reorganizărilor europene, a procesului de înfiinţare de noi state şi autonomii;  culpabilizarea reprezentanţilor autorităţilor statului român pentru nerespectarea drepturilor minorităţii maghiare (dreptul la autonomie), la libera exprimare (organizarea referendumului), punerea în valoare a spiritualităţii naţiunii maghiare (acordarea denumirilor de instituţii, de străzi), obstrucţionarea funcţionării autoguvernărilor, neasigurarea bilingvismului; continuarea politicii de colonizare şi militarizare a "Pământului Secuiesc";exacerbarea naţionalismului românesc, principala cauză constând în "intoxicarea" românilor cu teze istorice "false", inclusiv prin intermediul sistemului de învăţământ şi menţinerea "forţată" a caracterului de stat naţional; dezbateri ample privind soarta "critică" a comunităţii ceangăilor, "supusă unui proces intens de asimilare lingvistică şi confesională", inclusiv cu ajutorul preoţilor, învăţătorilor şi oficialilor educaţi în spirit naţionalist român, repartizaţi în această zonă; evidenţierea unor personalităţi şi evenimente istorice, în special din Transilvania, prin prisma istoriografiei iredentiste ungare; culpabilizarea guvernului ungar pentru că "ignoră" interesele naţiunii maghiare, inclusiv acordarea cetăţeniei duble; abordarea în spectru pozitiv a personalităţii şi acţiunilor lui Horthy Miklos;lansarea unor îndemnuri repetate la unitate, la "trezirea" din nepăsare, resemnare şi pasivitate pentru depăşirea statutului de cetăţeni de rangul al doilea şi marginalizaţi de către "conducerea străină", la "curaj" pentru utilizarea limbii şi simbolurilor maghiare.

In paralel sunt evidenţiate activităţile diferitelor organizaţii puse în slujba "unităţii şi dăinuirii naţiunii maghiare" (Casa Maghiară din Elveţia şi Asociaţia Maghiară din Zurich, preşedinte Szennyessy Laszlo; Păstrătorii de Tradiţii şi Arte Tradiţionale Ungare de Lupte Baranta - condusă de Vukics Ferenc, mişcare care s-a extins în peste 1.300 de localităţi, înfiinţându-se peste 640 de comunităţi, în scopul "apărării intereselor maghiare").

Agreând ideea existenţei unei Tări Secuieşti independente (idee lansată de Csibi Barna), respectiv a Tării Transilvaniei, Kadar Gyula nu exclude posibilitatea realizării ei, însă în prezent "nu există condiţiile istorice necesare" (susţinere din partea "ţării-mamă" şi interese din partea marilor puteri), acestea ivindu-se "o dată, de două ori în decursul unui secol". In acest context, editorul revistei a evidenţiat orientarea autonomistă a revistei şi disponibilitatea asumării şi pe viitor a luptei pentru dreptul la autoguvernare.

 Invocându-se presupusa asuprire naţională a comunităţii maghiare din România, favorizată de exacerbarea naţionalismului românesc, este indusă în conştiinţa cititorului teama faţă de angajaţii instituţiilor militare ale statului român, în a căror descriere apare frecvent uniforma neagră, echipată cu armă şi baston de cauciuc, bocanci tari, predispuşi la acţiuni violente împotriva maghiarilor (paralel sunt enumerate - sub formă de serial, autor Zonda Attila - "atrocităţile" săvârşite de români împotriva unor maghiari "nevinovaţi", doar pentru simplul fapt că vorbeau în limba maghiară).

Singura soluţie oferită pentru rezolvarea pretinsei probleme maghiare se rezumă la realizarea în prima etapă a autonomiei teritoriale a "Pământului Secuiesc" (unde procentul maghiarilor este estimat la 80%), iar ulterior asigurarea statutului de conaţiune cu aceleaşi drepturi ca cele ale românilor, în întreg teritoriu al Transilvaniei; sunt invocate modele de autonomie funcţionale - Tirolul de Sud, respectiv Găgăuzia.

4.  Publicaţia săptămânală "VIDEKUNK" (în traducere: "Regiunea noastră"), este editată în limba maghiară în zona Bazinului Baraolt. Autodefinindu-se ca "săptămânal civic al Bazinului Baraolt", publicaţia de informare generală, opinie şi divertisment a fost lansată în luna mai 2008, fiind editată de Asociaţia Scaunul Brăduţ - Micloşoara. Colectivul redacţional este format din: Deregus Eva - Erzsebet şi alţi doi publicisşti., printre semnatarii ocazionali regăsindu-se:  Patrubany Miklos (preşedintele Uniunii Mondiale a Maghiarilor).  Publicaţia se adresează etnicilor maghiari din Bazinul Baraolt (dar cu un decalaj de 3-4 zile apare şi în municipiul reşedinţă de judeţ, Sf. Gheorghe), difuzând materiale aferente problematicii zonei din diverse domenii: politic, administraţie publică, învăţământ, sănătate, organizaţii neguvernamentale, economie.

Săptămânalul promovează în mod nedisimulat poziţiile organizaţiilor radicale maghiare din regiune, în special a editorului (Asociaţia Scaunului Brăduţ - Micloşoara) şi a extensiei politice a Uniunii Civice Maghiare (PCM), aspect menit a contracara orientarea politicii redacţionale a "concurenţei" (săptămânalului "Erdovidek") către susţinerea  UDMR.  Având în vedere faptul că în zonă se regăsesc unele dintre cele mai active filiale ale organizaţiilor radicale (însăşi unul din redactori, Benko Emoke având funcţii de conducere în cadrul Consiliului Naţional Secuiesc, al Uniunii Civice Maghiare, respectiv al organizaţiei revizioniste "Ordinul Istoric al Vitejilor" - înfiinţată de Horthy Miklos), respectiv implicarea în viaţa publică a numeroaselor asociaţii şi fundaţii înfiinţate pe criteriu etnic maghiar, politica redacţională a publicaţiei se orientează către reflectarea aspectelor conexe acestora.

Principalele teme abordate:  promovarea acţiunilor autonomiste ale Consiliului Naţional Secuiesc şi ale extensiei politice a UCM (organizarea Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc - 05.09.2009 şi 12.03.2010, organizarea referendumurilor în problema autonomiei Pământului Secuiesc, declaraţia "Scaunelor Secuieşti", adoptată la forumul din 06.03.2010 de la Sumuleu Ciuc), paralel cu critici aduse UDMR pentru limitarea la implicare formală în demersurile autonomiste; invocarea Documentelor Convenţiei Internaţionale a Drepturilor Civice şi Politice şi ale Convenţiei Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale, adoptate în anul 1977, pentru susţinerea legitimităţii realizării autonomiei; pentru atragerea unui număr cât mai mare de aderenţi se promovează frecvent ideea susţinerii obiectivelor autonomiste de către reprezentanţii bisericilor istorice maghiare (în special de rit reformat, majoritar în regiune); realizarea sondaje de opinie (formale, fără îndeplinirea criteriilor minimale necesare acestui procedeu), rezultatele prezentate susţinând necesitatea realizării autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc";  prezentarea volumului intitulat "Mituri ale Tinutului Secuiesc", semnat de ziaristul român Dan Manolăchescu, modul de convieţuire româno-maghiar fiind interpretat de pe poziţii etnice, concluzia inserând că singura soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei maghiare (utilizarea limbii materne, recunoaşterea culturii şi istoriei maghiare, ocrotirea tradiţiei, învăţământul în limba maternă la toate nivelele, ş.a.) este autonomia Pământului Secuiesc; invocarea repetată a unor evenimente istorice prin folosirea sintagmelor "masacrarea maghiarilor" şi "persecutarea maghiarilor" exclusiv din considerentul apartenenţei etnice, prin care se intenţionează inducerea unei atitudini antiromâneşti la nivelul publicului ţintă;  reflectarea acţiunilor organizaţiei revizioniste "Ordinul Istoric al Vitejilor" (defilări, inaugurări de monumente, întruniri) având ca obiectiv "restabilirea unităţii naţionale a maghiarimii din Bazinul Carpatic aflate sub protecţia Sfintei Coroane Ungare", promovând o ideologie extremistă de sorginte horthystă şi prohungaristă, principalul semnatar fiind redactorul Benko Emoke; susţinerea acţiunilor Uniunii Mondiale a Maghiarilor şi a filialei din România (Asociaţia Transilvăneană a Uniunii Mondiale a Maghiarilor - VET), respectiv promovarea Broşurilor Stiinţelor Maghiarimii (editate de UMM), adresate în special tinerilor liceeni şi studenţilor;  promovarea iniţiativei filialei din Bazinul Baraolt a Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) privind arborarea drapelelor secuieşti pe faţada primăriilor din regiune ("înfăptuirea autonomiei pe Pământul Secuiesc ar putea depinde şi de astfel de 'detalii'").

5.  Publicaţia "ERDOVIDEK" (în traducere "Tinutul Pădurilor") este un săptămânal "regional", redactat în limba maghiară şi editat în localitatea Baraolt, din judeţul Covasna. Apare din 1997. Publicaţia are un caracter informativ, abordând probleme de larg interes pentru populaţia din zona Bazinului Baraolt din domeniile social (sănătate, învăţământ, religie), economic (agricultură), cultural-sportiv, administraţie publică locală, cuprinzând informări, relatări despre relaţiile comunităţilor locale cu localităţi din străinătate, acţiuni comemorative şi manifestări cu specific maghiar. Principalul obiectiv declarat al publicaţiei este acela de a oferi locuitorilor din zonă "în mod obiectiv şi corect ştiri şi informaţii la zi" din domeniile politic, economic şi social. Identificarea publicaţiei. Profilul publicaţiei: de informare generală şi de opinie.

Editorul publicaţiei este  SC Actual Print SRL, asociat unic şi administrator fiind Antal Istvan,  domiciliat în Baraolt. Colectiv redacţional,  condus  Antal Istvan;  este format din trei redactori şi mai mulţi colaboratori, respectiv diferite personalităţi din zonă (preoţi, primari, cadre didactice, medici).   Publicaţia "Erdovidek" se difuzează în special în Bazinul Baraolt (dar cu un decalaj de 3-4 zile apare şi în municipiul  Sf. Gheorghe. După apariţia săptămânalului "Videkunk" - promotor al poziţiilor organizaţiilor radicale maghiare din regiune - politica redacţională a publicaţiei s-a orientat către susţinerea nedisimulată a  UDMR. In aceste condiţii s-a constatat inclusiv postarea unor materiale (rapoarte de activitate, articole promoţionale) de către lideri locali sau naţionali (parlamentari) ai UDMR.

Având în vedere faptul că în oraşul Baraolt (centrul "regiunii") se menţine/accentuează polarizarea la nivelul administraţiei publice locale şi vieţii publice, divergenţele dintre reprezentanţii/adepţii organizaţiilor radicale şi UDMR,  conduc la disfuncţii majore în cvasitotalitatea aspectelor vieţii sociale şi economice, fiind afectate atât activitatea administrativă cât şi mediul investiţional. In condiţiile unei majorităţi a reprezentanţilor UDMR în cadrul consiliului local, coroborată cu aversiunea primarului (ales ca independent, dar înrolat ulterior în PCM) faţă de UDMR, majoritatea iniţiativelor sunt reciproc obstrucţionate pe baza considerentelor de apartenenţă politică, eficienţa/utilitatea lor fiind ignorate cu desăvârşire. In această situaţie săptămânalul "Erdovidek" are un rol semnificativ în derularea unor acţiuni de denigrare a imaginii acestuia.

Prin relatările referitoare la manifestările specifice ale maghiarimii, evocarea unor personalităţi şi evenimente istorice, publicaţia contribuie la menţinerea conştiinţei naţionale maghiare în rândul publicului ţintă. Principalele teme abordate:  popularizarea forumului pe tema ocrotirii monumentelor, consfătuirea intitulată 'Păstrarea imaginii aşezărilor din Bazinul Baraolt şi ocrotirea valorilor arhitecturale'; critici aduse guvernului român pentru gestionarea deficitară a crizei economice din România (în special la rubrica "Cronică parlamentară" semnată de Marton Arpad, deputat) în diverse domenii: social, învăţământ, legislaţie, reorganizare regională - legea învăţământului, modificarea Constituţiei; susţinerea obiectivelor Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc în scopul realizării autonomiei teritoriale a zonei; promovarea simbolisticii secuieşti locale - confecţionarea de către Asociaţia Culturală 'Gaal Mozes' a ansamblului de 23 steaguri istorice maghiare oficiale; promovarea/susţinerea activităţii "Grupului de lucru autonomia" din cadrul Forumului Maghiar de Mediere din Transilvania (EMEF) pentru armonizarea diferitele concepte legate de autonomie, pregătirea şi prezentarea paşilor necesari pentru formularea juridică unitară a acestora; se manifestă îngrijorare faţă de stările tensionate existente în relaţiile interetnice din Slovacia (materiale semnate de Marton Arpad - membru EMEF din partea UDMR);  susţinerea învăţământului în limba maternă (decizia desfiinţării şcolii gimnaziale din comuna Racoşul de Sus din lipsă de elevi este atacată şi pusă pe seama politicii de desfiinţare a învăţământului în limba maternă dusă de autorităţile statului român);  prezentarea apelului "Asociaţiei Civili pentru Trei Scaune (CIVEK) intitulat 'Multilingvismul este o valoare europeană', adresat organizaţiilor civile din judeţul Covasna pentru utilizarea limbii maghiare în instituţiile statului, utilizarea afişelor, inscripţiilor şi indicatoarelor bilingve; prezentarea evenimentelor istorice (15 martie - revoluţia paşoptistă ungară, 6 octombrie - comemorarea celor 13 martiri de la Arad, 26 octombrie - revoluţia ungară din 1956), cu menţionarea interesului diminuat al reprezentanţilor locali pentru organizarea acestor evenimente ş.a.

6.  Publicaţia  săptămânală  SZEKELY UJSAG - Autodefinindu-se ca "săptămânal al vieţii cotidiene", publicaţia a fost relansată în luna noiembrie 2008 (prima serie fiind difuzată în perioada ianuarie 1904 - august 1944, urmată de două noi apariţii în perioada 23 decembrie 1989 - 11 martie 1991, respectiv în martie 2002 - 9 numere), fiind editată de Asociaţia "Pro Kezdi". Conform redacţiei, săptămânalul conţinând 16 pagini în format A3, se distribuie într-un număr de 5.000 de exemplare/ediţie.

Colectivul redacţional este format din: Ambrus Agnes, Ferencz Eva, Jancso Katalin, Koszti Ildiko, Toth Laszlo, Salamon Balazs, posibilităţile de contactare fiind la adresa: Târgu Secuiesc, str. Independenţei, nr. 7, ap. 4, telefon: 0267364000, e-mail: office@szekelyujsag.ro Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. , site: www.szekelyujsag.ro. Publicaţia identificată prin codul ISSN 1583-008x este tipărită la firma Tipograf din Sfântu Gheorghe.

Săptămânalul se adresează etnicilor maghiari din zona "Trei Scaune de Sus" (cuprinzând municipiul Târgu Secuiesc şi localităţile din împrejurimi), difuzând cu preponderenţă materiale aferente problematicii zonei din diverse domenii: politic, administraţie publică, economie, învăţământ, sănătate, organizaţii neguvernamentale, cultură. Deşi cu ocazia prezentării săptămânalului Santha Attila, preşedintele asociaţiei editoare, a declarat că publicaţia va avea un caracter "independent, nepărtinitor, pe care nici UDMR şi nici Partidul Civic Maghiar nu îl vor putea influenţa", apreciem că aceasta a fost lansată în scopul promovării poziţiilor organizaţiilor radicale maghiare din regiune, în contextul în care până la apariţia "Szekely Ujsag", săptămânalul "Szekely hirmondo" - orientată cu precădere către susţinerea  UDMR- deţinea o poziţie de monopol în planul presei scrise din zonă. In context este de menţionat faptul că deşi publicaţia "Szekely hirmondo" abordează acţiunile tuturor organizaţiilor angrenate în demersuri secesioniste - pentru menţinerea unei echidistanţe aparente -, s-a sesizat o diminuare a popularizării doar în privinţa Uniunii Civice Maghiare (UCM) şi a extensiei politice a acesteia (Partidul Civic Maghiar - PCM), publicaţia rezumându-se doar la prezentarea sumară a acţiunilor formaţiunilor în cauză, o posibilă motivaţie a acestei modificări de atitudine având la bază considerente de ordin electoral. In subsidiar este relevant faptul că, din anul 2008, Gazda Zoltan, unul dintre liderii de marcă ai UCM, nu mai face parte din colectivul redacţional al publicaţiei "Szekely hirmondo", acesta reapărând ca semnatar ocazional al săptămânalului "Szekely Ujsag".

Având în vedere faptul că în zonă se regăsesc unele dintre cele mai active filiale ale organizaţiilor radicale (primarul şi majoritatea consilierilor locali din Târgu Secuiesc fiind membrii extensiei politice a UCM, municipiul în cauză fiind considerat şi "fief"-ul regional al Mişcării de Tineret 64 de Comitate), politica redacţională a publicaţiei se orientează către reflectarea aspectelor conexe acestora, remarcându-se: evidenţierea repetată a rolului activ al reprezentanţilor extensiei politice a UCM în administraţia publică locală, şi a eficienţei sporite faţă de foştii edili aparţinând   UDMR, aspect care denotă ataşamentul publicaţiei faţă de aceste formaţiuni;  lansarea unor atacuri la adresa Preşedintelui României, determinate în special de declaraţiile de la Budapesta referitoare la autonomie. Concomitent s-au adus critici şi guvernului Ungariei pentru neimpunerea unor condiţii referitoare la drepturile maghiarimii din România cu ocazia ratificării aderării ţării noastre la Uniunea Europeană;  acuze aduse autorităţilor române pentru intenţia de a obstrucţiona vizita în zonă a preşedintelui Ungariei; susţinerea ideii necesităţii unei "discrimări pozitive" a maghiarilor din regiune în privinţa învăţământului, concomitent cu militarea pentru asigurarea învăţământului în limba maghiară a ceangăilor;tendenţiozitate manifestată în reflectarea unor acte specifice infracţionalităţii de drept comun, ca acţiuni orientate împotriva comunităţii maghiare sau ceangăieşti, a religiilor tradiţionale specifice acestora (declanşarea unui spray lacrimogen în timpul unei slujbe romano-catolice); interpretarea de pe poziţii etnice a schimbărilor din funcţie ai unor conducători de etnie maghiară ale unor instituţii deconcentrate, implicarea în popularizarea acţiunilor de protest conexe, vizând asigurarea unei participări masive a populaţiei maghiare şi inducerea la nivelul publicului ţintă a unei atitudini de indignare. In paralel publicaţia s-a conformat orientării mass media maghiare din judeţ în privinţa intensificării promovării ideologiei autonomiste, prezentată ca soluţie unică pentru obţinerea actului decizional de către reprezentanţii comunităţii majoritare din regiune; tendinţe de influenţare a publicului ţintă în scopul susţinerii iniţiativelor autonomiste, prin invocarea modelelor europene funcţionale (Tirolul de Sud);reflectarea numeroaselor manifestări culturale, ştiinţifice, religioase, civice dedicate evenimentelor istorice specifice maghiarimii (15 martie, 4 iunie, 20 august), vizând menţinerea/consolidarea conştiinţei naţionale maghiare, considerată parte componentă a "independenţei spirituale".

Publicaţia acordă spaţiu semnificativ domeniul cultural, remarcându-se popularizarea evenimentelor organizate de către Centrul de Coordonare Culturală al Republicii Ungare. De asemenea, sub acest aspect se remarcă atenţia acordată unor evenimente cu impact accentuat la nivelul generaţiei tinere (organizate în special de HVIM), respectiv concertele formaţiilor ungare de rock "naţional" "Karpatia" şi "Kormoran", ambele trupe fiind catalogate ca extensii culturale ale ideologiei ultraradicale, derularea concertelor celor două formaţii fiind orientată în sensul inducerii unei atmosfere consensuale cu ideologia neorevizionistă şi separatistă. In perioadele susţinerii concertelor (de regulă cu ocazia unor manifestări dedicate evenimentelor istorice cu specific maghiar/ungar), redactorii "Szekely Ujsag" au promovat cu intensitate sporită trupele în cauză, publicând inclusiv interviuri cu membrii acestora, evidenţiind cu preponderenţă ideologia naţionalistă promovată.

Din analiza articolelor publicate, în perioada la care ne referim, am mai reţinut:  organizarea Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc şi implicit promovarea hotărârilor acestui organism prin a căror adoptare se urmăreşte realizarea autonomiei teritoriale a "Pământului Secuiesc", paralel cu tendinţa de "obstrucţionare" a acţiunilor din partea UDMR;  demersurile de înregistrare a domeniului de internet ".sic" (context în care a fost lansată o amplă campanie de adunare de semnături, dificultăţile de obţinere a semnăturilor fiind pusă pe seama implicării unor "grupări" care obstrucţionează acţiunea), iniţiativă prin care s-a lansat ideea existenţei unei atutonomii virtuale a "Pământului Secuiesc";   acuze aduse autorităţilor române pentru intenţia de a obstrucţiona utilizarea limbii maghiare în zonă (ţinta atacurilor fiind Jandarmeria);  susţinerea ideii necesităţii unei "discrimări pozitive" a maghiarilor din regiune în privinţa învăţământului, concomitent cu militarea pentru asigurarea învăţământului în limba maghiară a ceangăilor şi susţinerea acţiunilor desfăşurate în acest sens de Uniunea Maghiarilor Ceangăi din Moldova (MCSMSZ);  reflectarea numeroaselor manifestări culturale, ştiinţifice, religioase, civice dedicate evenimentelor istorice specifice maghiarimii (15 martie, 4 iunie, 20 august), vizând menţinerea/consolidarea conştiinţei naţionale maghiare, considerată parte componentă a "independenţei spirituale". tendinţa implicării tot mai accentuate a tineretului s-a remarcat şi cu prilejul diverselor comemorări ale evenimentelor istorice (15 martie-revoluţia paşoptistă ungară, 04 iunie - comemorarea Tratatului de la Trianon; 20 august-ziua Sf. Stefan, 6 octombrie, 23 octombrie -revoluţia ungară din 1956), respectiv în acţiunile derulate de CNS (fiind înfiinţată şi filiala de tineret a extensiei politice a UCM Sfântu Gheorghe);  popularizarea susţinerii de care beneficiază acţiunile autonomiste din partea unor grupări ungare, reprezentanţi ai acestora fiind prezenţi în zonă cu ocazia diferitelor evenimente (reprezentanţi ai consiliilor locale din localităţi ungare înfrăţite, personalităţi ungare - Raffay Erno, istoric); dezavuarea Ordonanţa de urgenţă din 24.04.2009 prin care în fruntea instituţiilor descentralizate urmau să fie numiţi noi conducători a contribuit la iniţierea unei noi campanii de presă şi interpretarea de pe poziţii etnice a schimbărilor din funcţie ai unor conducători de etnie maghiară, implicarea în popularizarea acţiunilor de protest conexe vizând asigurarea unei participări masive a populaţiei maghiare şi inducerea la nivelul publicului ţintă a unei atitudini de indignare;   prezentarea dificultăţilor întâmpinate de cetăţenii maghiari în procesul de retrocedare a pământurilor şi a pădurilor.

Pentru a evidenţia unitatea de acţiune a organizaţiilor locale (cu excepţia UDMR, acuzată că "obstrucţionează edificarea societăţii maghiare transilvănene"), sunt prezentate activităţile/poziţiile comune ale HVIM, EMI, CNS/PCM.

7.   Bilunarul "EUROPAI IDO" ("Timp european") se declară "publicaţia maghiarimii transilvănene, care doreşte obţinerea libertăţii şi autodeterminării în Uniunea Europeană" şi "în pofida tuturor persecutărilor, sprijină şi va sprijini cauza autodeterminării secuieşti cu toate eforturile" (frontispiciu). Profilul publicaţiei: de opinie (în medie 2-3 pagini/ediţie) şi divertisment (majoritatea materialelor fiind dedicate acestei laturi).

Editorul publicaţiei este S.C. EI KIA S.R.L (asociat unic şi administrator: Simon Ildiko). Redactor şef: Horvath Alpar; redactor-şef adjunct: Stoffan Gyorgy redactor coordonator: Simon Ildiko. Colectivul redacţional format din trei  ziarişti şi mai mulţi colaboratori din România şi Ungaria.  Din site-ul publicaţiei, rezultă că  o cantitate apreciabilă a materialelor sunt preluate de pe diverse site-uri, ca: hunhir.hu, jovonk.info, nemzetihirhalo.hu, postaimre.com, barikad.hu, ellenkultura.info, kuruc.info, gondola.hu

Cu o arie de impact  redusă, şi în scădere, bilunarul "Europai Ido" se remarcă prin radicalismul ideologiei promovate. In cazul acestei publicaţii există suspiciunea privind finanţarea ei de către cercuri interesate, considerente economice nejustificând menţinerea pe piaţă (nefiind sustenabilă din resurse proprii, conform informaţiilor de pe site-ul Ministerului Finanţelor firma editoare înregistrând pierderi încă din anul 2008). Publicaţia nu dispune de un colectiv redacţional stabil, majoritatea articolelor fiind semnate de colaboratori sau sunt preluate din spaţiul virtual. In pofida faptului că se editează în judeţul Covasna, nu se regăsesc colaboratori din zonă, toţi semnatarii provenind din alte zone ale ţării sau din Ungaria.          Dacă în anii precedenţi materialele de interes au fost dedicate cu preponderenţă problemelor minorităţii maghiare din România, politica redacţională fiind caracterizată de o permanentă preocupare în sensul cooptării de noi colaboratori cu orientări naţionalist-extremiste şi antiromâneşti, în ultimii ani se înregistrează o diminuare - în special cantitativă - a acestei laturi.

Principalele idei promovate s-au rezumat la: critici aduse executivului ungar, a principalilor exponenţi ai puterii politico-economice din această ţară, soluţia propusă pentru restabilirea ordinii fiind chemarea poporului în stradă; atacuri la adresa naţiunii române, catalogată "trădătoare" de-a lungul istoriei ("România şi-a trădat aliaţii de 6 ori în 60 de ani"), "colonizatoare în Transilvania"; promovarea unei imagini pozitive a Uniunii Mondiale a Maghiarilor, respectiv a preşedintelui acestuia, Patrubany Miklos şi a activităţilor acestuia în direcţia revizuirii Tratatului de la Trianon; în context, în data de 4 iunie 2010, la Versailles, uniunea va organiza o acţiune comemorativă intitulată "Dreptate Ungariei! Dreptate Europei!" la care sunt invitaţi să participe toţi maghiarii din Ungaria, Bazinul Carpatic şi diasporă;  "nedreptatea" Tratatului de pace de la Trianon, ţările succesoare fiind acuzate că nu au respectat niciun acord internaţional care ar fi garantat drepturile maghiarilor şi ale altor grupuri etnice de pe teritoriile "alipite", motiv pentru care, în locul noilor tratate de bază - cum ar fi tratatul de bază ungaro-ucrainean sau ungaro-român - se solicită modificarea graniţelor şi unificarea tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic într-o singură ţară;   inserarea de articole de pe portalurile naţionale ungare de ştiri care aduc critici asupra măsurilor întreprinse de guvernul ungar împotriva extremismului de dreapta (Garda Maghiară, Jobbik, HVIM, Baranta, MOM - Mişcarea de Autoapărare Maghiară);  prin aceeaşi metodă caracteristică publicaţiei de a "importa" extremismul din Ungaria, se remarcă continuarea preluării materialelor cu caracter rasist, ţinta predilectă fiind etnia romă;  militarea împotriva "mistificării Holocaustului"; minoritatea etnică evreiască este acuzată că acţionează împotriva maghiarimii (conducătorii acesteia - evrei ruşi - sunt catalogaţi ca "mafia evreiasco-rusă, de o mie de ori mai mare şi mai brutală decât mafia italiană");  militarea împotriva politicii expansioniste israeliene (poporul israelian este numit sectă de xenofobi), de colonizare îndreptată împotriva Ungariei; este susţinut apelul Uniunii Mondiale a Maghiarilor prin care se solicită preşedintelui israelian Simon Peres să-şi retragă afirmaţia publică potrivit căreia "Israelul a cumpărat Ungaria".

In planul implicării în susţinerea demersurilor autonomist - separatiste, s-au remarcat: promovarea în conştiinţa publică internă şi internaţională a conceptului de "Pământ Secuiesc" ca regiune de sine stătătoare faţă de restul ţării, concomitent cu demonstrarea mijloacelor de asimilare ale maghiarilor (limitarea rolului social al bisericilor istorice maghiare, atacuri la adresa Vaticanului care a schimbat denumirea de "episcopie catolică transilvăneană" - deoarece leza sentimentele româneşti - cu cea de "episcopie de Alba Iulia";  sugerarea necesităţii nesupunerii civice pentru îndeplinirea obiectivelor vizate (ieşirea în stradă pentru revendicarea drepturilor naţionale), invocarea lipsei de curaj a maghiarilor "odinioară curajoşi", "degradaţi la nivelul unui popor dezgustător de laş, care îşi aşteaptă propăşirea din partea şarlatanilor";  prezentarea demersurilor CNS ce vizează obţinerea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc (organizarea, desfăşurarea şi adoptarea hotărârilor Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc din 05.09.2009, înfiinţarea unui sistem instituţional al autoguvernărilor din această regiune, înaintarea în Parlamentul României a proiectului de lege privind autonomia, organizarea referendumurilor locale oficiale, utilizarea consecventă a simbolurilor secuieşti); demararea unei mişcări naţionale şi internaţionale denumită "Hungarocidium", îndreptată împotriva faptelor condamnabile comise împotriva poporului maghiar în ultimii 80 de ani, urmând să fie revendicată "dreptatea istorică", tragerea la răspundere penală a autorilor şi acordarea de despăgubiri; susţinerea rectificărilor lingivstice şi culturale ale aleşilor locali, în politica oficială autohtonă şi europeană, aceasta presupunând oficializarea limbii maghiare în zonele cu populaţie majoritar maghiară, predarea Istoriei românilor şi Geografia României în limba maternă, respectiv a limbii române ca limbă străină.

B.  PRESA  AUDIO

1. "SEPSI RADIO" este un post de informare generală, opinie şi de divertisment, cu emisie continuă în limba maghiară, pe frecvenţa de 98.5 MHz în zona municipiului Sfântu Gheorghe.  Colectivul redacţional este format din Grubisics Levente (administrator, redactor, moderator), Szabo Eniko (moderator, crainic), Kiss Edit (redactor, crainic), Nemethi Katalin (redactor, crainic). Postul este administrat de firma SC Sepsi Radio SRL din Sfântu Gheorghe, asociat unic şi administrator fiind Grubisics Levente.Conform raportului de cercetare întocmit de către Centrul de Cercetări Sociale Max Weber, audienţa postului se cifrează la 47,00%.

In perioada de referinţă postul şi-a menţinut orientarea spre mediatizarea iniţiativelor/demersurilor/poziţiilor radicale a UDMR, constituindu-se într-o "portavoce" a "aripii tinere", în speţă preşedintele Consiliului Judeţean Covasna (Tamas Sandor, prin administrarea sursei de către SC Profiton SRL - pe o anumită perioadă - postul s-a aflat în mod direct în sfera de interese a acestuia) şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ (Antal Arpad Andras). Printr-un anumit grad de suprapunere a colectivelor redacţionale, se poate considera că postul de radio în cauză reprezintă o extensie radiofonică a publicaţiei "Szekely Hirmondo", fiind sesizate frecvente similitudini în abordarea problemelor de interes.

Invitaţii emisiunilor de dezbateri sunt cu precădere liderii locali şi parlamentarii  UDMR. Atât din punct de vedere al tematicii, al ideilor vehiculate, al modului de abordare, cât şi din conţinutul emisiunilor de divertisment se conturează orientarea accentuată spre promovarea opiniilor, orientărilor tineretului de etnie maghiară, existând indicii că acest segment de populaţie constituie şi publicul postului. Principalele teme abordate sunt:  culpabilizarea preşedinţiei pentru modul de abordare a problemelor minorităţii maghiare (care nu sunt români cu limbă maternă maghiară, ci maghiari cu cetăţenie română);  acordarea unui spaţiu amplu prezentării situaţiei generate de schimbarea unor conducători de instituţii deconcentrate, poziţii adoptate şi protestele organizate, concomitent cu evidenţierea necesităţii utilizării limbii maghiare în toate instituţiile locale (inclusiv Ministerul Administraţiei şi Internelor);  prezentarea în mod constant/repetat a poziţiei diferitelor organizaţii de tineret, al comunicatelor acestora formulate cu prilejul diferitelor evenimente (în special al Tineretului Maghiar din Transilvania - EMI şi al Mişcării de Tineret 64 de Comitate - HVIM, dese referiri generice la "organizaţiile maghiare de tineret din Trei Scaune", respectiv intenţia "autoguvernării" Sfântu Gheorghe de punere în practică a proiectului "Sfântu Gheorghe 2013 - capitala de tineret a Europei"), una din posibilele motivaţii constituind-o încadrarea colectivului redacţional şi auditoriului în această categorie de vârstă;   cooptarea unor invitaţi din diverse domenii ale vieţii publice locale Subiectele dezbătute vizează diverse probleme locale (retrocedări, destituirea conducătorilor maghiari din instituţiile şi amplasarea de "plăcuţe funerare" pe clădirile acestora, organizarea Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc de către CNS - poziţia liderilor UDMR faţă de această acţiune, conflictele existente între consilierii locali ai UDMR şi cei ai extensiei politice a Uniunii Civice Maghiare - PCM); demersurile Consiliului Naţional Secuiesc în direcţia realizării autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc (înaintarea "Statutului de Autonomie Teritorială a Pământului Secuiesc" în Parlamentul român, editarea de către CNS, în trei limbi - maghiară, română şi engleză - a cărţii cu acelaşi titlu, tentativele extensiei politice a Uniunii Civice Maghiare (PCM) de includere pe ordinea de zi a şedinţelor consiliilor locale a hotărârii privind organizarea referendumurilor în problema autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc, înregistrarea domeniului internet ".sic" şi mobilizarea auditoriului pentru acordarea semnăturilor în acest scop, organizarea Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc şi mobilizarea populaţiei în sensul participării);culpabilizarea prefectului român pentru încălcarea drepturilor minorităţilor maghiare; evenimente locale (15 martie-revoluţia paşoptistă ungară, 04 iunie - comemorarea Tratatului de la Trianon; 20 august-ziua Sf. Stefan, 6 octombrie, 23 octombrie -revoluţia ungară din 1956) au constituit prilejuri pentru prezentarea declaraţiilor reprezentanţilor diferitelor organizaţii locale, pentru evidenţierea eroismului strămoşilor, a problemei maghiare şi necesitatea continuării luptei pentru atingerea obiectivelor autonomiste, în paralel cu promovarea simbolisticii specifice secuieşti (drapele, steme, porţi secuieşti) şi a conceptului de "Pământ Secuiesc" ca regiune distinctă; abordarea protestelor din învăţământ prin inserarea unor declaraţii care evidenţiază inclusiv discriminările la care este supusă minoritatea maghiară în acest domeniu, necesitatea înfiinţării universităţii de stat în limba maghiară (protestele tinerilor studenţi în acest sens),   prezentarea studiului de risc realizat de Political Capital privind desfiinţarea Gărzii Ungare, a cărei consecinţă estimată este mobilizarea extremei drepte ungare, "mişcare care nu dispare"; fără comentarii tendenţioase, redacţia a informat despre evenimentele recente (februarie 2010) din Kosovo, respectiv sărbătorirea a doi ani de independenţă a "celui mai tânăr stat european, recunoscut până acum de 65 de ţări", printre statele care refuză să recunoască independenţa Kosovo fiind menţionate doar Serbia, Rusia, Spania şi Slovacia".

Faţă de celelalte două posturi de radio locale (Slager Radio şi Regio Radio), Sepsi Radio difuzează ştirile cu o întârziere de 1, chiar 2 zile, uneori incomplete, în schimb se remarcă prin numărul mare/diversificat de invitaţi în cadrul emisiunii "FM Caffe".De asemenea, se constată consecvenţa în prezentarea acţiunilor care presupun mobilizarea populaţiei, cum ar fi participări "în număr cât mai mare" la diverse activităţi, strângerea semnăturilor în diverse scopuri (de ex. prezentarea petiţiei primarului Antal Arpad Andras şi a solicitării acestuia de acordare a semnăturilor în scopul "restituirii oraşului Sfântu Gheorghe a terenurilor expropriate şi militarizate", a angajaţilor Muzeului Naţional Secuiesc -care au înfiinţat cartea pentru vizitatori- pentru păstrarea tunului original al lui Gabor Aron -adus de la Muzeul de istorie din Bucureşti-, al CNS pentru înregistrarea domeniului internet ".sic". Postul "Sepsi radio" vizează atragerea generaţiei tinere în direcţia implicării active în viaţa socială şi politică din zonă, contribuind la eficientizarea acţiunilor de influenţare şi creare de opinii la nivelul publicului ţintă, şi - implicit - la creşterea dimensiunii bazei de susţinere umană a demersurilor cu substrat etnic maghiar.

2.  "REGIO RADIO" este un post cu emisie continuă în limba maghiară, având cea mai mare rază de acoperire dintre sursele audiovizuale din zonă, asigurată prin cele 4 frecvenţe de emisie deţinute: 88,7 Mhz în zona municipiului Sfântu Gheorghe, 88,0 Mhz în zona municipiului Târgu Secuiesc, 107,2 Mhz în zona oraşului Covasna şi 90,5 MHz în Bazinul Baraolt. Emisiunile postului pot fi urmărite on-line şi pe internet (http://www.regioradio.ro/). Profilul postului: de informare generală, de opinie şi de divertisment. Adresa redacţiei: Sfântu Gheorghe,  în incinta  Incubatorul de afaceri. Colectivul redacţional este format din: Erdely Andras - director executiv, Willmann Walter - director tehnic (cei doi asigurând şi activitatea redacţională, asumându-şi inclusiv sarcinile de crainici, reporteri, moderatori) şi Csinta Samu. "REGIO RADIO"   preia emisiuni informative şi de la "Erdely FM". Acţionariatul postului este  asigurat de  SC Antal Tamas SRL, asociaţi: Antal Arpad Andras (în prezent primarul municipiului Sfântu Gheorghe) şi Tamas Sandor (în prezent preşedintele Consiliului Judeţean Covasna), ambii foşti parlamentari ai UDMR, administrator, Szecsi Istvan.

Axându-se aproape în exclusivitate pe o structură alternativă a programelor, respectiv emisiuni informative (preluate şi de la "Erdely FM") şi muzică, din punct de vedere al tematicii, al ideilor vehiculate, al modului de abordare, prezintă interes ştirile lansate prin intermediul sursei, cuprinzând diverse domenii: politic, administraţie publică, învăţământ, sănătate, organizaţii neguvernamentale locale, economie. Aflat în proprietatea liderilor locali ai UDMR  - Antal Arpad Andras şi Tamas Sandor - postul promovează cu precădere interesele şi poziţiile politice ale acţionarilor. Din considerentul orientării "patronilor" către susţinerea ideologiei autonomist-separatiste pe criteriu etnic, promovată într-un mod mai radical decât la nivelul conducerii centrale a formaţiunii, prin intermediul postului se militează pentru necesitatea acţionării unitare şi a colaborării interorganizaţionale în domeniu. Beneficiind de cea mai mare rază de acoperire dintre sursele audiovizuale din zona de responsabilitate şi de o echipă redacţională experimentată, cu receptivitate sporită la nivelul publicului, postul se poate constitui în cel mai eficient canal de promovare al iniţiativelor organizaţiilor maghiarimii.

Principalele subiecte abordate: promovarea demersurilor autonomist-separatiste pe criteriu etnic ale UDMR şi ale altor organizaţii, ca: Uniunea Civică Maghiară şi extensia politică a acesteia, Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania;   prezentarea declaraţiei finale a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT), prin care se susţine obiectivul autonomist al organizaţiilor din afara graniţelor Ungariei;  intensificarea demersurilor de promovare în conştiinţa publică internă şi internaţională a conceptului de "Pământ Secuiesc" ca regiune de sine stătătoare, concomitent cu îndemnul de utilizare a expresiei "popor secuiesc";  susţinerea necesităţii promovării statutului autonomiei Pământului Secuiesc prin invocarea unor modele considerate "pozitive": statutul de autonomie a Tării Bascilor (care uzitează sintagma de "popor basc") şi statutul de autonomie a Cataloniei (fundamentat pe "autoguvernarea" Cataloniei şi pe "dreptul istoric al poporului catalan"); promovarea  necesităţii acţionării unitare a Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), PCM, Consiliului Maghiar de Tineret (MIT) şi Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI) şi adoptarea unei poziţii ferme împotriva adoptării legii privind drepturile minorităţilor iniţiată de UDMR;  lansarea unor apeluri pentru promovarea simbolisticii specifice secuieşti (logo ".sic" - ca domeniu de internet, prescurtare a denumirii zonei, utilizată pe colantele auto şi în componenţa numerelor de înmatriculare a autovehiculelor -, marca înregistrată "Produs pe Pământul Secuiesc");  prezentarea volumului intitulat "Mituri ale Tinutului Secuiesc", semnat de ziaristul român Dan Manolăchescu;  "colonizarea" românilor pe Pământul Secuiesc, "militarizarea forţată" a zonei, fiind indusă ideea rolului de intimidare al acestor strategii;  prezentarea descriptivă a Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc (05.09.2009 şi 12.03.2010);  promovarea poziţiilor unor personalităţi maghiare/ungare faţă de legea slovacă (fiind vizată inducerea ideii privind posibile iniţiative similare în România), care au solicitat modificarea ei din considerentul că diminuează semnificativ drepturile minorităţilor, limitând dreptul utilizării limbii materne în administraţie, în sfera privată, în şcoli, biserici şi presă;  acordarea unor dimensiuni exagerate unor acţiuni violente singulare/izolate, în care au fost implicaţi cetăţeni de naţionalitate maghiară (ex. în Subotica-Slovacia) şi prezentarea lor ca atrocităţi/abuzuri îndreptate împotriva maghiarilor, fiind sugerată autonomia teritorială ca soluţie pentru evitarea situaţiilor similare.

Din considerentul orientării ideologice a acţionarilor Tamas Sandor şi Antal Arpad Andras, respectiv a calităţii postului de "portavoce" a celor două personalităţi, coroborat cu cooptarea în colectivul redacţional a unui exponent al organizaţiilor radicale,  politica editorială a postului vizează menţinerea promovării iniţiativelor care vizează cu precădere punerea în practică a principiului "autoguvernării" la nivelul administraţiei publice locale.

3.  "SLAGER RADIO" este un post local de informare generală şi de divertisment, cu emisie continuă în limba maghiară, pe frecvenţa de 105.9 MHz în zona municipiului Sfântu Gheorghe. Adresa redacţiei este în  Sfântu Gheorghe, în incinta Incubatorul de afaceri.  Redactorii/crainicii postului sunt Kovacs Zsolt şi Kovacs Blanka, colaboratori: Kalamar Gyorgy, Mark Laszlo Gyula (emisiune religioasă). Postul este administrat de firma SC Transpoll Market Network Servicii SRL, asociaţi: Szoradi Edit - 99% şi Gere Gyongyver (administrator) - 1%.  Conform raportului de cercetare întocmit de către Centrul de Cercetări Sociale Max Weber, audienţa postului se cifrează la 55,51%, iar din aprecierile Trans Objective Consulting rezultă faptul că în aria de acoperire postul este ascultat de 31,6% din populaţie. Pe baza sondajelor de opinie întocmite, 56,1 % din populaţia judeţului Covasna se încadrează în categoria ascultătorilor de radio, adică un număr de 123.400 de persoane urmăresc sistematic emisiunile  posturilor locale în limba maghiară. Dintre aceştia, aproximativ 39.000 sunt ascultători permanenţi/fideli ai postului "Slager radio", numărul ascultătorilor din municipiul reşedinţă de judeţ estimându-se la 20.000.

Postul şi-a menţinut orientarea spre segmentul "breaking news", axându-se aproape în exclusivitate pe o structură alternativă a programelor, respectiv emisiuni informative şi muzică. Din punct de vedere al tematicii, al ideilor vehiculate, al modului de abordare, prezintă interes în mod exclusiv ştirile lansate prin intermediul postului. Deşi postul este administrat de o societate "independentă", analiza conţinutului relevă menţinerea integrală a politicii redacţionale din perioada în care sursa se afla în proprietatea lui Antal Arpad Andras (fost deputat UDMR, în prezent primarul municipiului Sfântu Gheorghe). Astfel, postul promovează în continuare cu precădere poziţiile acestuia, considerat un lider "reformator" al UDMR. Din considerentul menţinerii aparente a unei echidistanţe, coroborat cu calitatea lui Antal Arpad Andras de susţinător al ideilor autonomist-separatiste pe criteriu etnic, "Slager radio" se implică inclusiv în mediatizarea demersurilor Uniunii Civice Maghiare şi a extensiei politice a acesteia (PCM), Consiliului Naţional Secuiesc, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, respectiv al organizaţiilor de tineret - atât a celor aflate în sfera de interese a UDMR cât şi a celor radicale. In context prezintă interes orientarea politicii redacţionale spre promovarea demersurilor autonomist-separatiste pe criteriu etnic ale formaţiunilor implicate, postul contribuind la eficientizarea acţiunilor de influenţare şi creare de opinii la nivelul publicului ţintă derulate în planul mediatic din zonă.

Principalele aspecte  abordate în emisiunile postului sunt: necesitatea oficializării limbii maghiare, extinderea utilizării ei în administraţia publică, învăţământ, justiţie, instituţii, inclusiv militare (instruirea poliţiştilor tineri maghiari);  mediatizarea iniţiativei organizaţiei Civili pentru Trei Scaune (CIVEK), la care au aderat peste 50 de organizaţii civile, prin care se face apel la utilizarea limbii materne "în instituţii publice, firme şi în mediul în care locuim"; reiterarea ideii de "colonizare forţată" a românilor pe Pământul Secuiesc şi "militarizare" a zonei, integrată unei presupuse strategii a statului român având ca scop modificarea artificială a structurii etnice a zonei;  critici aduse activităţii prefectului (în perioada când funcţia era deţinută de o persoană de naţionalitate română), considerate antimaghiare;  criticarea prevederilor  Ordonanţei de urgenţă din 24.04.2009 prin care în fruntea instituţiilor descentralizate urmau să fie numiţi noi conducători a contribuit la iniţierea unei noi atacuri îndreptate împotriva acţiunilor "antidemocratice, ilegale şi comuniste/dictatoriale" ale autorităţilor statului român, totodată fiind lansate apeluri de participare la protestele organizate în acest sens. In context, este de remarcat invocarea unei similitudini cu evoluţia procesului de autodeterminare din Kosovo, unde "situaţia s-a tensionat când conducătorii albanezi au fost destituiţi", reiterându-se ideea necesităţii autonomiei, pe considerentul că "secuii nu se mai pot aştepta la nimic din partea partidelor româneşti şi a Bucureştiului";  evidenţierea procesului "anevoios" de retrocedare a pământurilor, pădurilor şi imobilelor aparţinând minorităţii maghiare (numeroase ştiri privind renaţionalizarea Colegiului Reformat Szekely Miko din Sfântu Gheorghe);  prezentarea demersurilor UDMR pe lângă guvernul ungar în sensul ca în cadrul întâlnirilor oficiale bilaterale şi la forurile internaţionale să ia poziţie faţă de măsurile guvernamentale "antimaghiare" şi faţă de "epurarea etnică" ce are loc în instituţiile judeţene;  necesitatea reluării procedurii de înaintare în Parlamentul român a "Statutului Autonomiei Teritoriale a Pământului Secuiesc", ca iniţiativă cetăţenească;  atragerea unui număr cât mai mare de aderenţi se promovează frecvent ideea susţinerii obiectivelor autonomiste de către reprezentanţii bisericilor istorice maghiare; promovarea organizaţiilor de tineret, susţinătoare ale obiectivelor secesioniste - Consiliul de Tineret din Trei Scaune (HARIT), Biroul de Tineret "Pasărea Turul";  publicarea apelului Consiliului Naţional Secuiesc prin care se îndeamnă electoratul la boicotarea alegerilor prezidenţiale (06.12.2009), prin aplicarea ştampilei în afara chenarului de pe buletinul de vot, voturile "anulate" urmând să fie interpretate ca voturi "pentru Autonomie"; promovarea necesităţii reorganizării administrativ-teritoriale a României, cu accent pe crearea regiunii unitare a Pământului Secuiesc, şi înfiinţarea "anticipată" a formelor incipiente a structurilor instituţionale necesare funcţionării viitoarei "autoguvernări"; militarea pentru impunerea extinderii utilizării limbii maghiare în administraţia publică, instituţii, învăţământ şi justiţie; reiterarea ideii amplificării atitudinii antimaghiare în România, manifestată inclusiv prin acţiuni provocatoare "premeditate" în zona de competenţă (proteste exprimate faţă de utilizarea simbolurilor specifice maghiarimii, schimbarea din funcţie a conducătorilor de etnie maghiară ale instituţiilor deconcentrate). promovarea simbolisticii specifice secuieşti (drapele, hărţi, logo ".sic" - ca domeniu de internet, prescurtare a denumirii zonei, utilizată pe colantele auto şi în componenţa numerelor de înmatriculare a autovehiculelor, înregistrarea mărcii "Produs pe Pământul Secuiesc"); prezentarea hărţii Pământului Secuiesc, având rolul de consolidare a conştiinţei identităţii şi de sprijinire a strădaniilor autonomiste ale CNS. In ceea ce priveşte utilizarea simbolisticii, a fost promovată iniţiativa Consiliilor judeţene Covasna şi Harghita de cercetare a simbolurilor secuieşti (fiind înfiinţată o echipă de lucru formată din istoricii şi specialişti în heraldică.

Orice comentariu este de prisos. Cine are urechi de auzit să audă, iar  cu toţii să reflectăm asupra consecinţelor pe termen  mediu şi lung a unor asemenea discursuri publicistice şi, fiecare după posibilităţile şi competenţele sale, să facă ceva pentru revenirea la normalitatea atât de necesară  pentru prezentul şi viitorul tuturor locuitorilor   celor două judeţe şi a  ţării întregi.