Acum 20 de ani, întreg lagărul socialist era plin de monumente ale eliberatorilor sovietici. În scurt timp, statuile au început să dispară. În unele ţări, eroii au reapărut în muzee ale comunismului. Peste tot unde s-a încercat strămutarea acestor vestigii ale trecutului, Rusia a reacţionat dur, acuzând guvernele şi cetăţenii acelor ţări de apartenenţă la regimuri de dreapta şi ultranaţionalism.

Ungaria

Simbolurile comuniste sunt interzise în Ungaria din 1989. Monumentele ostaşilor sovietici au fost demontate imediat după căderea lagărului socialist - în 1993, acestea au fost adunate într-un muzeu în aer liber - Statue Park, cu peste 40 mln. de vizitatori pe an. A rămas neclintit doar monumentul ostaşului-eliberator din centrul Budapestei, pe al cărui obelisc şi astăzi figurează simboluri comuniste. Monumentul a fost demontat, în 2002, pentru construcţia unei parcări subterane. Şi asta cu permisiunea Moscovei, care a declarat că „e principial” pentru relaţiile ruso-maghiare ca acesta să reapară în Piaţa Libertăţii. La reinstalare, autorităţile au propus înlocuirea inscripţiei „Slavă ostaşului sovietic-eliberator” cu „În amintirea ostaşilor sovietici, căzuţi în lupta cu fascismul”. Acest lucru a provocat un scandal, întrucât guvernul dorea să evite problemele cu Rusia. Monumentul a fost de mai multe ori împroşcat cu ouă şi pietre, iar în 2006 steaua roşie a fost distrusă. Tot atunci, Uniunea mondială a maghiarilor a început colectarea de semnături pentru organizarea unui referendum privind mutarea monumentului din centrul capitalei. Chiar dacă au fost strânse peste 200 de mii de semnături, guvernul socialist n-a reacţionat, pentru a nu strica relaţiile cu Moscova. Totuşi, în noiembrie 2005, un lider comunist de la Budapesta, Attila Vajnai, a fost condamnat la pedeapsă cu închisoare pentru că la o acţiune de protest a purtat steaua roşie comunistă.

Polonia

În mai 2007, parlamentul polonez a dezbătut un proiect de lege care permitea autorităţilor publice locale să demonteze monumentele şi simbolurile ce proslăvesc regimurile totalitare, fiind vizate mai ales monumentele eroilor sovietici-eliberatori. Autorul proiectului a fost ministrul Culturii şi patrimoniului naţional, Kazimierz Michał Ujazdowski, care a cerut inventarierea acestor monumente. Moscova a reacţionat isteric, afirmând că la Varşovia, ca şi la Tallinn, se doreşte „revizuirea rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial”. Pentru a nu provoca un nou scandal de proporţii cu Rusia, deputaţii au decis să revadă proiectul. La sfârşitul lui 2009, legislativul polonez a amendat un articol din Codul Penal care vizează acţiunile de glorificare a comunismului. Potrivit noilor prevederi, este interzisă „producerea, distribuirea, vânzarea sau posesia de materiale tipărite, înregistrări sau în alt format care reprezintă simboluri fasciste şi comuniste”. Infractorii riscă o amendă usturătoare sau chiar o pedeapsă cu închisoarea de până la doi ani.

Estonia

În 2006, parlamentul a modificat Regulamentul cu privire la amenzi, prin care se stabilea amenda până la 4,2 mii USD sau închisoare până la trei ani pentru cei care demonstrează sau răspândesc simbolurile comuniste şi cele naziste. În anii ’90 au fost schimbate inscripţiile de pe plăcile din Complexul soldatului din bronz din centrul oraşului Tallinn, în locul „soldaţilor sovietici care au eliberat Tallinnul” fiind scris „celor căzuţi în al Doilea Război Mondial”. Dar de monument nimeni nu s-a atins. La 27 aprilie 2007 autorităţile au decis strămutarea lui şi a rămăşiţelor soldaţilor anonimi în Cimitirul militar Siselinn, tocmai acolo de unde au fost aduşi în 1945, când a fost înălţat monumentul. Acest fapt a provocat lupte de stradă cu tinerii din grupul ultranaţionalist „Naşi”, susţinut deschis de Moscova. Câteva sute de tineri au fost arestaţi pentru că au distrus şi au dat foc la tot ce au întâlnit în cale. Dezordinea în masă a tinerilor ruşi a provocat un scandal diplomatic de proporţii. Rusia a acuzat Estonia de „rescrierea istoriei” şi „reîntoarcerea la fascism”. În conflict s-au implicat, de partea Tallinnului, UE şi SUA, care au criticat reacţia disproporţională a Rusiei. „Poate nu e plăcut să auziţi, dar acest soldat pentru noi reprezintă deportările şi omorurile, distrugerea ţării, nicidecum eliberarea”, a declarat preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, comentând situaţia.

Lituania

În 1945, în piaţa centrală din Vilnius a fost înmormântat generalul sovietic Ivan Cerneahovski, iar pe mormântul lui a fost înălţat un monument. În anii 1989-1990 monumentul şi mormântul acestuia au fost deseori deteriorate, distrugându-se îndeosebi simbolurile sovietice. După căderea URSS, autorităţile lituaniene au afirmat că monumentul şi rămăşiţele pământeşti ale generalului trebuie să părăsească republica. La sfârşitul lui 1991 acestea au fost strămutate la Moscova. În vara lui 2008, Seimul a adoptat modificări la Legea cu privire la întruniri prin care au fost interzise folosirea în timpul demonstraţiilor a simbolurilor sovietice şi naziste, precum şi a imnurilor Germaniei hitleriste şi URSS, exceptând veteranii de război în zilele de comemorare, când au voie să poarte uniforme şi medalii. În Lituania, ca şi în Ungaria, există un muzeu al monumentelor sovietice. Parcul „Gruto” este o creaţiune artificială, ridicat pe locul unei mlaştini, din ambiţia unui prosper om de afaceri. Businessmanul a investit în proiect circa un milion de dolari, bani proprii, iar statul i-a permis arendarea monumentelor pentru o perioadă de 20 de ani. Statuile au fost scoase de prin depozite - lumea s-a şi mirat că mai există - şi iată că astăzi, pe 50 de hectare de fostă mlaştină, „socialismul” dă în floare.

România

La Iaşi, statuia ostaşului sovietic s-a transformat în calul lui Mihai Viteazul. Dispariţia monumentului din Copou a fost sesizată de un oficial al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, care venise să depună flori acolo... Ambasada a trimis o notă de protest la Preşedinţie. Reprezentanţii municipalităţii au declarat că nu ştiu ce s-a întâmplat cu statuia. Ulterior, s-a aflat că aceasta a fost topită, iar bronzul a fost folosit la realizarea statuii lui Mihai Viteazul. La Bucureşti, monumentul lui Lenin din faţa Casei „Scânteia” a fost dărâmat în 1990 de mii de revoluţionari înfuriaţi. Aici mai există un monument al eroului sovietic în Cimitirul de onoare al eroilor sovietici, situat în zona Herestrău, pe şoseaua Pipera. Anterior, acesta a stat în Piaţa Victoriei până 1970, când a fost mutat în locul unde se află acum. Deseori acest monument este vandalizat. În septembrie trecut a fost murdărit cu vopsea roşie.

Ucraina

În octombrie 2006, în Rada Supremă a Ucrainei a apărut un proiect prin care se propunea interzicerea simbolurilor sovietice. Autorii iniţiativei, membri ai „Blocului Iulia Timoşenko”, au luat în discuţie demontarea monumentelor celor care au contribuit la Holodomor - Lenin, Kirov, Dzerjinski, Petrovski ş.a. De asemenea, trebuiau să fie înlăturate steluţele sovietice de pe unele monumente şi să fie redenumite străzile. Proiectul însă nu a fost examinat. La sfârşitul mandatului prezidenţial, Viktor Iuşcenko a inaugurat un muzeu dedicat victimelor poliţiei secrete a URSS, NKVD. Poziţia lui era ca toate aceste monumente să fie aruncate „la groapa de gunoi a istoriei”. În mai 2007, Consiliul orăşenesc Lvov, cu majoritate de voturi, a susţinut demolarea monumentelor şi simbolurile bolşevice. A fost creată o comisie care urma să inventarieze toate monumentele din oraş, inclusiv cele cu valoare artistică, şi să elaboreze mecanismul demontării.