Măsura nu-i vizează pe cei care vorbesc limba română, dar scriu cu caractere chirilice

Persoanele din Republica Moldova, care au dreptul să redobândească cetăţenia română şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar nu cunosc limba română, nu îşi vor putea valorifica acest drept decât după ce vor poseda cunoştinţe elementare de limba română care să le permită depunerea jurământului de credinţă faţă de România. Declaraţia îi aparţine lui Tiberiu Trifan, ministru consilier, coordonator al Secţiei Consulare, Ambasada României în Republica Moldova.

Potrivit domniei sale, măsura în cauză a fost luată de către autorităţile române, deoarece, în ultima perioadă, atât Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, cât şi lucrătorii consulari se confruntă cu cazuri de persoane care, deşi li s-a aprobat redobândirea cetăţeniei conform legii, se află în imposibilitatea de a rosti jurământul de credinţă, întrucât nu au cunoştinţe minime de limbă română.

„În ultima perioadă, s-a constatat că sunt persoane care nu pot beneficia de dreptul lor de redobândire a cetăţeniei române ca urmare a necunoaşterii limbii române. În conformitate cu prevederile art. 20 din Legea cetăţeniei române, persoanele care redobândesc cetăţenia română sunt obligate să depună jurământul de credinţă faţă de România. Din coroborarea prevederilor legale amintite, cu prevederile art. 13 din Constituţia României, în care se stipulează că limba oficială a României este limba română, se poate trage lesne concluzia că depunerea jurământului se face în limba română. Pe cale de consecinţă, dacă o persoana nu are cunoştinţe minime de limbă română nu îşi poate valorifica dreptul de a redobândi cetăţenia română, ca urmare a imposibilităţii rostirii jurământului de credinţă. Şi atunci măsura care s-a luat de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi care a fost transmisă tuturor celor care aplică aceste dispoziţii este ca, în situaţia în care lucrătorii cu atribuţii consulare constată că o persoană nu cunoaşte limba română, să fie întocmit un proces verbal în care să fie consemnat acest fapt şi care să fie semnat atât de lucrătorul consular, cât şi de persoana în cauză. În cazul în care persoana revine cu solicitarea de depunere a jurământului în interiorul termenului legal de trei luni şi îndeplineşte cerinţele legale pentru depunerea jurământului, va primi certificatul care atestă redobândirea cetăţeniei. Cererile depuse după depăşirea termenului de trei luni de la data comunicării ordinului ANC vor fi transmise acestei instituţii spre competenţa soluţionare”, a comunicat, pentru JURNAL de Chişinău, ministrul consilier Tiberiu Trifan, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc, luni, 24 octombrie curent, la o masă rotundă cu membrii Asociaţiei Obşteşti „Liga naţională a Notarilor” din Republica Moldova.

Potrivit ministrului consilier, măsura nu îi vizează pe cei care vorbesc limba română, dar scriu cu caractere cirilice.

Scopul mesei rotunde, la care au participat şi reprezentanţi ai Secţiei Consulare a Ambasadei României, a fost abordarea unor aspectele practice ale activităţii notariale şi anume a celor ce ţin de recunoaşterea actelor notariale în străinătate.

În cadrul întâlnirii coordonatorilor Secţiei Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova cu notarii moldoveni au fost discutate „Aspectele practice privind exigenţele înaintate faţă de actele notariale întocmite în Republica Moldova destinate a fi utilizate pe teritoriul României”. Tot aici au fost abordate şi obstacolele care apar la întocmirea actelor pentru dosarul de redobândire a cetăţeniei române.

Notarul public Elena Mocanu, moderatoarea mesei rotunde, a spus că întâlnirea în cauză a fost în beneficiul tuturor, înlăturând deficienţele şi chestiunile neclare apărute în activitatea notarială de pe teritoriul RM.