Unitatea - şansa românilor din Serbia
adăugat 10 noiembrie 2010, 11:12, la Românii de Pretutindeni
Congresul românilor, desfăşurat în perioada 6-7 noiembrie în oraşul Doni Milanovaţ, a reuşit pentru prima dată în ultimele două decenii să ofere soluţii constructive de soluţionare a problemelor cu care se confruntă minoritatea naţională românească din zonele istorice Timoc, Morava, Branicevo şi Banatul Sârbesc, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.
Coordonatorul acestui forum, dr. Predrag Balaşevici, a declarat duminică pentru AGERPRES, că dacă în nord-estul Serbiei românii se confruntă cu fenomenele de divizare şi asimilare întreţinute de către autorităţi, cei din Voievodina se confruntă cu interesul acestora de a nu retroceda proprietăţile naţionalizate care au aparţinut comunităţii românilor din Serbia. "Din păcate, românii din cele 154 de localităţi cu populaţie majoritară şi 48 cu populaţie mixtă situate în Serbia de nord-est sunt lipsiţi de dreptul la învăţătură, de utilizarea limbii române, de mass-media", a precizat Balaşevici.
În opinia sa, documentele adoptate de congres - declaraţia şi rezoluţia - vor avea puterea de a sensibiliza şi obliga în acelaşi timp autorităţile de la Belgrad să renunţe la boicotarea oficializării limbii române şi la procesul de deznaţionalizare derulat cu înverşunare împotriva Recomandării 1845 a Consiliului Europei privind situaţia minorităţii etnice române din nord-estul Serbiei şi modul de rezolvare a problemelor reclamate de români în scopul conservării şi protejării identităţii cultural-istorice şi lingvistice a acestora.
"La congres s-a accentuat ideea că perpetuarea de către autorităţi a actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale românilor din nord-estul Serbiei la educaţie, serviciul religios şi mass-media în limba română va genera confuzii şi legiferarea unor anomalii etnice - artificiala comunitate vlahă şi aberanta limbă vlahă", a afirmat Balaşevici. În context, el a mai arătat că cele 11 entităţi culturale din Timoc, Morava şi sudul Dunării, şase din Banatul sârbesc şi două partide politice româneşti prezente la lucrările primului congres al românilor din Serbia au decis să-şi unească forţele prin înfiinţarea Forumului Românilor din Serbia care să gestioneze problematica românescă din Serbia.
Unitatea - şansa românilor din Serbia pentru protejarea integrităţii cultural spirituale
Prezent la Congresul Românilor din Serbia, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Senatului României, parlamentarul Viorel Badea, a declarat sâmbătă, pentru Agerpres, că autorităţile sârbe au obligaţia să participe la reconstrucţia europeană, bulversată de interese naţionaliste, şi prin asigurarea respectării drepturilor minorităţii naţionale române.
Potrivit sursei citate, cercurile antiromâneşti din Serbia trebuie să înţeleagă că românii din Timoc, Morava, sudul Dunării şi Voievodina sunt cetăţeni sârbi care în demersurile lor identitare contribuie la consolidarea numai a intereselor Serbiei.
"Din aceasta cauză comunitatea românilor trebuie să-şi aibă garantată identitatea naţională. Membrii ei nu au pretenţii neconstituţionale: vor introducerea limbii române în şcoli şi administraţie, biserici în care să se slujească în limba maternă şi o mass media independentă", a precizat Badea.
În context, demnitarul român a mai arătat că liderii românilor trebuie să renunţe la orgolii şi să se unească pentru reîntregirea comunităţii, azi divizată şi manipulată.
"Unitatea este şansa românilor de a-şi proteja integritatea şi de a-şi promova idealul de renaştere naţională", a afirmat Badea.
În opinia acestuia, Congresul Românilor din Serbia, la care participă majoritatea instituţiilor culturale şi politice din Serbia de Nord-est şi Voievodina, va reuşi să ofere soluţii eficiente şi suficiente pentru rezolvarea chestiunilor care, până acum, i-a ţinut despărţiţi.
Ambasadorul României la Belgrad despre Congresul românilor din Serbia
Ambasadorul României la Belgrad, Ion Macovei, şi-a exprimat satisfacţia duminică în legătură cu modul ireproşabil de desfăşurare a Congresului românilor din Serbia, desfăşurat în perioada 6-7 noiembrie la Hotelul Lepenski-Vir din oraşul dunărean Doni Milonovaţ. "Acest forum a reuşit în primul rând să-i unească pe românii din Voievodina şi din regiunile Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, iar în al doilea rând să le dea posibilitatea acestora să identifice soluţii pentru rezolvarea problemelor care le puneau în pericol istoria şi identitatea", a declarat pentru AGERPRES ambasadorul Ion Macovei. Potrivit ambasadorului român, la Congresul din Doni Milonovaţ s-a trecut în revistă şi ‘confuziile' legate de exonimul de vlah şi etnonimul rumân sau român în baza cărora mai ales în ultima perioadă s-au făcut speculaţii care au fost puternic condamnate de românii participaţi la acest forum important al românilor din Serbia.
În opinia diplomatului român, Congresul românilor din Serbia a reuşit să-i solidarizeze pe români în lupta lor pentru renaştere naţională, pentru recăpătarea drepturilor de utilizare oficială a limbii române şi nu a variantelor ei regionale în şcoală, administraţie şi culte. "Nu este lipsit de importanţă faptul că reprezentanţii entităţilor etno-culturale din Serbia de Nord -Est şi Voievodina au cerut autorităţilor sârbe printre altele să renunţe la demersurile lor de standardizare a aşa-zisei limbi vlahe, amendarea legilor naţionale ale minorităţilor naţionale pentru ca respectivele entităţi odată devenite funcţionale pentru români să nu protejeze false minorităţi ci să apere drepturile etnice ale minorităţii pe care o reprezintă", a declarat ambasadorul român la Belgrad.
Congresul românilor din Serbia a restabilit adevărul istoric: Vlahii sunt români!
Participanţii la primul congres al românilor din Serbia (6-7 noiembrie) au semnat un document final ce va fi înaintat autorităţilor sârbe şi instituţiilor internaţionale şi în care îşi exprimă ferm poziţia faţă de promovarea de către oficialităţile de la Belgrad a tezei potrivit căreia vlahii fac parte dintr-o minoritate distinctă şi vorbesc o limbă unică - limba vlahă. Preşedintele Asociaţiei pentru Cultură a românilor-vlahilor "Ariadnae Filum", cu sediul în oraşul timocean Bor, Zavişa Jurj, a declarat duminică pentru AGERPRES că "adevărul istoric este încălcat flagrant de cercuri ostile românismului care susţin că vlahii sunt sârbi romanizaţi, nu au origine latină, iar cultura lor nu are niciun element comun cu cea a românilor".
"De la tribuna congresului s-a reiterat dorinţa românilor ca autorităţile sârbe să-i recunoască pe vlahi drept romîni şi să nu mai exercite presiuni de a se declara altceva decât români", a afirmat Zavişa Jurj. În opinia sa, dezinteresul autorităţilor din Serbia faţă de protejarea drepturilor românilor-vlahilor are consecinţe grave asupra identităţii naţionale, mărginindu-i social şi cultural pe români. "Am ripostat de la acest congres împotriva celor care ne-au acuzat paradoxal de românizarea vlahilor. Am venit cu documente ştiinţifice care confirmă că vlahii sunt români, că limba lor maternă este limba română", a continuat Zavişa Jurj.
Preşedintele "Ariadnae Filum"a mai arătat că apartenenţa vlahilor-rumânilor la romanitate este certă şi că ar fi cazul ca Belgradul să respecte recomandarea 1410/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind relaţiile dintre europenii din străinătate cu ţările lor de origine. "Dacă Serbia acceptă aşa-zisa minoritate vlahă, cărui grup etnic aparţine aceasta? Iată un pericol la independenţa şi teritoriul Serbiei. Noi românii suntem fideli statului în care trăim, dar şi statul are responsabilitate faţă de noi şi dacă ne numim vlahi-rumâni, facem parte din puternica comunitate românească de peste 250.000 români", a subliniat Zavişa Jurj. Documentul final al Congresului românilor din Serbia avansează o multitudine de revendicări, precum introducerea în şcoli şi administraţie a limbii române, dreptul la credinţă religioasă în limba maternă şi mass-media în limba română, pe care autorităţile sârbe, conform normelor europene, au obligaţia să le rezolve.
Prioritatea numărul unu a românilor din Serbia: conservarea şi protejarea limbii române
Coordonatorul Departamentului pentru Informare al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (CNMNRS), Nicu Ciobanu, a declarat sâmbătă, la Congresul Românilor din Serbia, că românii, pentru a deveni o comunitate puternică şi adversari ai celor care atentează la identitatea lor, trebuie să se unească şi să renunţe definitiv la divergenţele care i-au separat până acum.
"Faptul că în Serbia de nord-est majoritatea românilor din cele 154 localităţi româneşti îşi zic vlahi, nu trebuie să ne sperie. Noi trebuie să-i convingem, prin acţiunile noastre, că au origine românească, iar limba lor maternă este cea română", a precizat pentru Agerpres Nicu Ciobanu. El a fost de părere că, după încheierea lucrărilor Congresului Românilor din Serbia, spiritele din interiorul şi exteriorul comunităţii româneşti vor fi domolite.
Reprezentantul CNMNRS speră că astfel se va pune capăt pentru totdeauna procesului de asimilare a etnicilor români, iar liderii societăţilor culturale vor renunţa la luptele intestine pentru supremaţia în viaţa culturală, socială şi spirituală a minorităţii.
‘Consider că priorităţile noastre nu sunt altele decât cele care privesc protejarea drepturilor, identităţii, conservării tradiţiilor, obiceiurilor şi limbii materne utilizată în toate zonele istorice locuite de români', a afirmat Ciobanu.
În opinia acestuia, nimeni nu mai trebuie să rămână indiferent la ostilitatea şi abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor care ameninţă, în continuare, unitatea naţională a minoritarilor români.
‘De aceea se impune să facem front comun împotriva celor care au creat şi susţin artificiala comunitate vlahă şi aberanta limbă vlahă în Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării. De fapt, conservarea limbii române este prioritatea numărul unu a românilor - vlahilor, ei fiind singurii în măsură să-şi decidă apartenenţa la o limbă de comunicare', a concluzionat Ciobanu.
El speră ca rezoluţia ce va fi adoptată duminică la Donji Milanovac, în cadrul Congresului Românilor din Serbia, va conţine şi obiective care să o orienteze spre standardele democratice europene.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲