Constituirea RSSM a avut consecinţe tragice, a declarat pentru Info-Prim Neo doctorul în ştiinţe isorice, Mariana Ţăranu, cu ocazia celor 70 de ani care se împlinesc la 2 august 2010 de la constituirea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM). Potrivit istoricului, decizia adoptată la Moscova în 1940 a fost una tragică, pe motiv că populaţia băştinaşă, ulterior, a avut parte de deportări, persecutări şi foamete, a fost lipsită de valorile strămoşeşti.   

Doctorul în ştiinţe istorice afirmă că la 2 august 1940 a fost constituită o republică unională, fără să se ţină cont de interesele populaţiei băştinaşe, fiind încălcată legislaţia internaţională şi cea care exista pe teritoriul Basarabiei de atunci. „Anexarea de către URSS a teritoriilor de la Est de Prut a avut consecinţe tragice pentru populaţia băştinaşă, pentru că a fost stopată evoluţia firească a istoriei teritoriilor româneşti anexate de sovietici, o parte fiind incluse forţat în componenţa RSSM, cealaltă în componenţa RSS Ucrainene”, menţionează Mariana Ţaranu.

Istoricul spune că odată cu constituirea RSSM a început să fie promovată noţiunea de „popor moldovenesc”, diferit de cel român, care, din punct de vedere etnic, ar fi mai aproape de popoarele slave. „Noţiunea de „popor moldovenesc” a fost inventată de sovietici pentru a crea un stereotip precum că românii de la Est de Prut sunt diferiţi de românii ce au rămas să locuiască în graniţele istorice. În felul acesta propaganda imperială intenţiona să distrugă conştiinţa naţională a basarabenilor, oferindu-le în schimb o educaţie în spirit sovietic, al internaţionalismului proletar şi al urii faţă de statul şi poporul român. Mai mult, de la 1 martie 1941 este impusă trecerea scrisului la grafia slavă”, spune Mariana Ţăranu. 

Mariana Ţăranu infirmă declaraţiile adepţilor regimului sovietic, potrivit cărora anume în anii RSSM Moldova ar fi atins cel mai înalt nivel de dezvoltare din întreaga sa istorie multiseculară. Ea spune că, deşi în anii 50-60 ai secolului trecut nivelul de trai al populaţiei s-a îmbunătăţit, comparativ cu anii 40, RSSM însă rămânea cu mult în urma ţărilor europene, chiar şi în urma republicilor din cadrul URSS. 

„Datele statistice arată că nivelul de salarizare din RSSM era sub nivelul mediu unional. Plata muncii angajaţilor în sovhozuri era cu 22% sub media unională, iar în colhozuri – cu 8%, deşi la unitatea de teren în RSSM se obţinea o producţie de câteva ori mai mare. Totodată, în timp ce în URSS se consumau în medie câte 48 kg de carne pe cap de locuitor, în Moldova sovietică doar 8 kg, cantitatea medie a laptelui consumat în URSS era de 290 litri, iar în RSSM – doar de 164 litri, consumul de ouă constituia, respectiv, 147 şi 128 bucăţi”, a precizat Mariana Ţăranu. 

Istoricul mai subliniază că în perioada menţionată populaţia băştinaşă a avut de suferit din cauza terorii, care se manifesta prin persecutări, deportări şi înfometări, dar şi prin deznaţionalizare. „Prin intermediul propagandei şi al terorii au fost distruse bisericile, iar feţele bisericeşti au fost persecutate sau deportate. Frica şi teroarea au distrus personalitatea, astfel încât oamenii au devenit uşor manipulabili şi docili”, a mai declarat doctorul în ştiinţe istorice. 

La finele săptămânii trecute, Comitetul Central al Partidului Comuniştilor a adoptat la plenara sa declaraţia „Cu privire la jubileul de 70 de ani de la crearea RSSM”. Potrivit declaraţiei, decizia adoptată acum şapte decenii a fost una importantă şi o continuare logică în calea de restabilire a statalităţii Moldovei. 

Potrivit majorităţii istoricilor, constituirea RSSM este o consecinţă a Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, semnat la 23 august 1939, al cărui protocol secret prevedea anexarea la URSS a estului României, precum şi a estului Poloniei şi a Ţărilor Baltice. La 28 iunie 1940, Armata Roşie a trecut Nistrul, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Drept urmare, la 2 august 1940, şase judeţe din teritoriul Basarabiei - Bălţi, Tighina, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca şi alte şase raioane din cele 13 din componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti - Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia, au fost unite în cadrul noii republici unionale - RSSM. În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU).