Dacii erau plini de aur, potrivit unui nou studiu
adăugat 24 ianuarie 2011, 14:56, la Istorie / Ştiinţă • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
Dacii iubeau aurul, sugerează un nou studiu asupra brăţărilor în formă de şarpe.
Meşteşugarii daci nu făceau deloc economie la aur atunci când lucrau faimoasele brăţări dintr-un întreg lingou, spune autorul studiului, Bogdan Constantinescu.
Cele mai multe dintre accesoriile vechi de peste 2000 de ani cântăresc aproape 1kg fiecare, lucru surprinzător pentru cercetătorul Paul Craddok, expert în materiale.
"Acest lucru arată că aveau o grămadă de aur", spune Craddock.
"Dacii erau contemporanii misterioşi ai romanilor. Ei au locuit în Transilvania cu multe secole înainte ca Bram Stoker să viseze la Dracula şi nu au lăsat nicio scriere, dar după cum sugerează brăţările, erau plini de comori - după cum au şi bănuit istoricii, având în vedere bogăţia regiunii în minerale".
Nişte hoţi au descoperit acum aproximativ 10 ani 24 de brăţări de aur dacice, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din care 12 au fost acum recuperate de autorităţi.
Pentru a scăpa de pedeapsă, hoţii au spus că un prieten mort de-al lor a confecţionat brăţările din monede vechi greceşti, ceea ce i-a făcut pe unii experţi să se îndoiască de autenticitatea lor.
Noul studiu, însă, arată că monedele greceşti sunt făcute din aur mai pur decât cel de la Sarmizegetusa. Mai mult, mondele au fost datate la peste 2000 de ani vechime. Ele au fost găsite alături de monede realizate în anii 100-70 î.Hr, ceea ce sugerează că brăţările au fost îngropate - nu neapărat create- în acea perioadă.
Semnătura lor chimică se potriveşte cu cea a aurului din Transilvania, iar Bogdan Constantinescu, fizician la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, din Bucureşti, crede că aurul brăţărilor provine din două râuri de lângă Sarmizegetusa Regia.
Contantinescu spune însă că brăţările nu au fost create pentru a fi purtate, întrucât nu prezintă niciun semn al utilizării lor. El crede că acestea ar fi putut fi ofrande pentru singurul zeu al dacilor, Zalmoxis. Acest lucru ar putea explica de ce comorile au rămas îngropate timp de mii de ani, în capitala Daciei.
Cele 12 brăţări recuperate de autorităţi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, în timp ce restul de 12 brăţări de aur au fost vândute de hoţi şi nu au fost încă găsite.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
Aurul dacic furat de împăratul Traian după războaiele dacice a generat în Imperiul roman un mare dezechilibru financiar.
În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, romanii se bucurau de o pradă de război impresionantă, 165,5 tone de aur şi 331 de argint, fără să ştie că fericirea avea să fie de scurtă durată. Cantitatea imensă de metal preţios avea să ducă la prăbuşirea preţului aurului.
Tema este descrisă pe larg în lucrarea “Geologia economică a aurului”, scoasă pe piaţă de un colectiv condus de prof. dr. Gheorghe C. Popescu.
Descoperirile arheologice au arătat că cele mai vechi bijuterii de aur descoperite până acum în lume provin din Balcani, în arealul fostelor neamuri tracice. În apropierea oraşului Varna, din Bulgaria, a fost descoperit un tezaur vechi de 6.500 de ani. La Moigrad, judeţul Sălaj, România, a fost descoperit un idol de aur vechi de 5.500 de ani.
Populaţiile balcanice, în general, şi cele de pe teritoriul ţării noastre, în special, au fost mai mereu menţionate în antichitate ca iubitoare de aur. Tracii, aliaţi ai troienilor, erau toţi îmbrăcaţi în aur, aveau chiar şi arme din aur, precum zeii, după cum pomeneşte Homer în Iliada. Aşa se obişnuia în acea perioadă. Acesta a fost şi motivul pentru care troienii au luat bătaie de la greci, care aveau arme din bronz, mult mai dure, mai rezistente decât cele din aur. Aşa a căzut Troia.
Despre neamul tracic al agatârşilor, din Transilvania secolului VI î.H., Herodot spune că erau fiii lui Heracles, mari iubitori de aur şi de muzică. Bogăţia în aur le-a mai jucat o festă tracilor, de data aceasta ramurii nordice, adică dacilor. În plină “foame de bani”, împăratul Traian atacă Dacia şi o cucereşte în 6 ani, pentru a o jefui de aur. Înfrângerea regelui Decebal şi cucerirea Daciei de către împăratul Traian, în anul 106, a însemnat aducerea la Roma a unei prăzi de război inimaginabile chiar şi pentru zilele noastre.
Conform istoricului Dio Cassius, dar şi medicului personal al împăratului, Criton, <b>legiunile romane AU JEFUIT din Dacia 165,5 tone de aur şi o cantitate dublă de argint, 331 de tone. Doar aurul găsit prin trădarea generalului dac Bicilis ar valora, în ziua de azi, peste 4,6 miliarde de euro. </b>
Afluxul de metal nobil a dus însă la prima prăbuşire a preţului aurului din istoria omenirii, cursul metalului preţios scăzând vertiginos, cu aproape o zecime, pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Astfel, Traian s-a văzut nevoit să facă, în 107, o reformă monetară, prin devalorizarea monedelor de aur şi de argint, iar prefectul Egiptului a modificat paritatea dintre cele două metale.
A fost vorba de <b>prima inflaţie mondială, o formă de criză economică, ce a avut loc cu 2.000 de ani în urmă.</b>
Bogăţia imensă căzută în mâinile sale i-a permis lui Traian să refacă vistieria imperiului condus de el. Mai mult decât atât, împăratul a luat măsuri nemaiîntâlnite până atunci: a organizat, timp de 123 de zile, adică aproape patru luni, jocuri şi lupte în care au fost angrenaţi 10.000 de gladiatori, a suprimat toate datoriile, a scutit toţi contribuabilii de impozitul pe un an întreg, a dăruit fiecărui cap de familie romană câte 650 de dinari (o sumă ce echivala cu preţul câtorva sclavi buni).
În plus, DIN AURUL JEFUIT DE LA BUNEII NOSTRI DACI,a mutat un deal întreg, pe locul acestuia fiind ridicată faimoasa Columnă a lui Traian, a construit numeroase edificii şi monumente şi a secat mlaştinile din jurul capitalei imperiale.