După 20 de independenţă, cei de-o vârstă cu ţara în care s-au născut încă nu i-au învăţat limba şi continuă să vorbească într-o limbă „normală” - rusa. Cunoaşterea lamentabilă a limbii române de către tânăra generaţie a fost demonstrată încă o dată de cei aproape 4 mii de elevi care au scris bacalaureatul pe note sub şapte, precum şi cei 391 de elevi alolingvi care au „picat” bacul. Chiar dacă s-au născut în Moldova, aceştia nu văd de ce ar trebui să cunoască limba de stat, atâta timp cât există instituţii unde pot studia în limba maternă. Iar atunci când li se cere să studieze limba de stat, etnicii ruşi reacţionează bolnăvicios, acuzând autorităţile că le încalcă drepturile.

Viceministrul Educaţiei Loretta Handrabura consideră că tinerii nu sunt suficienţi de motivaţi pentru a studia limba română. „Angajatorul trebuie să pună problema cunoaşterii limbii oficiale de către angajaţi. Totodată, trebuie ca fiecare cetăţean de la noi să conştientizeze necesitatea cunoaşterii limbii române, pentru că, fiind cetăţeanul unui stat, eşti obligat să cunoşti limba statului pentru confortul şi incluziunea ta socială, or incluziunea socială se produce atunci când poţi comunica, când manifeşti respect faţă de valorile statului, precum limba şi istoria”, a menţionat Loretta Handrabura.

Reforma structurală va atinge şi în şcolile ruse

Vă reamintesc: anul trecut, unii politicieni susţineau, în contextul reformei structurale a învăţământului, că minorităţile ruse ar fi marginalizate şi că lor li s-ar îngrădi accesul la studii în limba lor maternă – rusa. Realitatea, de fapt, este exact opusă. De la începutul realizării reformei învăţământului, nici o şcoală cu predare în rusă nu a fost lichidată sau restructurată, ba mai mult - numărul acestor şcoli nu s-a modificat pe parcursul a ultimilor 20 de ani.

Chiar dacă până în 2013 reforma structurală extinsă în nouă raioane va viza şi şcolile ruse, ministrul Educaţiei a recunoscut că acestea vor fi privilegiate. „Şcolile cu predare în limba rusă, care se vor afla într-o zonă populată intens de minorităţile ruse, vor fi transformate în şcoli de circumscripţie, în care vom concentra resurse financiare şi pe care o vom transforma într-o instituţie educaţională model. În situaţia în care într-un raion anume va exista doar o şcoală cu predare în limba rusă, aceasta va rămâne să funcţioneze, indiferent de numărul de elevi”, a menţionat Mihail Şleahtiţchi. Pentru a stopa speculaţiile pe această temă, ministrul a subliniat clar că reforma nu trebuie privită ca pe un mod de a strangula sau lichida aceste şcoli.

La moment, în republică există 280 de şcoli cu predare în limba rusă din totalul de peste 1.500.

20% dintre studenţi nu doresc să studieze în limba română?

Situaţia este la fel şi în instituţiile superioare de învăţământ, unde circa 20% din studenţi sunt vorbitori de limbă rusă. Şi aici orice tentativă de a-i motiva pe studenţii ruşi să însuşească limba de stat s-a soldat cu proteste din partea acestora. Anul trecut au avut loc câteva proteste ale etnicilor ruşi care-şi manifestau dezacordul faţă de predarea în română a unor cursuri de la Universitatea Tehnică.

Veşti „proaste” pentru etnicii ruşi

Solicitată de TIMPUL, viceministra Educaţiei Loretta Handrabura a subliniat că şi în anul viitor studenţii din anii terminali vor studia anumite discipline în română. „Deoarece noi pregătim specialişti pentru economia naţională, ei trebuie să stăpânească deopotrivă şi limba română. Este o abordare absolut echilibrată şi întemeiată din punct de vedere al mediului lingvistic din R. Moldova, în care un specialist, chiar şi alolingv, trebuie să facă dovada că stăpâneşte deopotrivă meseria atât în rusă, cât şi în română, astfel încât să nu dea naştere unor tensiuni şi discriminări interetnice”, a declarat Loretta Handrabura.

Totodată, oficialii consideră că societatea trebuie să se implice mai mult în procesul de motivare a ruşilor. Faptul că angajatorii nu cer cunoaşterea limbii de stat atunci când angajează noii specialişti creează premiza ignorării limbii române de către tineri. Dar cum deocamdată societatea noastră nu oferă modele prin care să poţi deduce că o bună cunoaştere a limbii română constituie cheia succesului social, nici unii mari funcţionari de stat nu cunosc limba statului, spune ministrul Educaţiei.

Diplome care nu pot fi acceptate la nivel internaţional

Fiecare al zecelea absolvent din UTA Gagauz-Yeri nu a dat bacul la limba şi literatura română. Mihail Formuzal, başcanul autonomiei, a cerut Ministerului Educaţiei ca cei 100 de elevi să susţină repetat testul, în caz contrar va lua în considerare ideea de a elibera propriile diplome de bac, în care să nu existe limba română.

„Pentru locuitorii noştri, limba română nu este limba lor maternă. Elevii o studiază ca limbă străină, iar criteriile de evaluare a copiilor noştri ar trebui să fie diferite, deoarece aici nu există un mediu pentru limba română", a spus başcanul.

Referitor la iniţiativa başcanului de a elibera propriile diplome de bac, viceministra Loretta Handrabura a subliniat: „În afara ţării sunt recunoscute diplomele eliberate de Ministerul Educaţiei în baza unor acorduri internaţionale. Oricare altă diplomă eliberată de altă autoritate nu va fi recunoscută. Este o abordare pripită. Trebuie să vedem cum să îmbunătăţim calitatea predării limbii române şi a respectului faţă de limba română, dar nu să ne supărăm şi să începem să eliberăm diplome la diferite nivele, fie că e vorba de Găgăuzia sau altă regiune”.