Oficial avem,  în Republica Moldova, o instituţie culturală dedicată victimelor regimului comunist. Numai că acest for există doar în acte, pentru că autorităţile au uitat de promisiunile făcute vara trecută.

Unii funcţionari spun că muzeul s-a împotmolit în lipsa de finanţe, alţi demnitari au uitat cu desăvârşire de hotărârea de Guvern din 2 iulie 2010. Documentul adoptat în ajunul comemorărilor victimelor deportărilor, prevedea ca, în termen de o lună, Ministerul Culturii să aprobe regulamentul, structura, statele de personal şi devizul de cheltuieli ale noii instituţii, iar Ministerul Finanţelor trebuia să aloce bani.

Administraţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, în a cărui subordine intră muzeul victimelor deportărilor şi represiunilor politice, a făcut tot pachetul de acte necesar şi l-a transmis Ministerului Culturii.

„S-AU PIERDUT ÎN CHESTIUNI BIROCRATICE"

„Demnitarii noştri s-au pierdut în chestiuni birocratice, iar de câteva zile au intrat în campanie electorală. Lor trebuie să le cerem explicaţii", afirmă Gheorghe Negru, preşedintele interimar al Asociaţiei Istoricilor. „Din păcate, în aceşti doi ani am rămas cu concepţia lui Stepaniuc (fostul ideolog al comuniştilor lui Voronin în materie de istorie - n.r.) de predare a istoriei iar explicaţia clasei politice e că suntem într-o criză de identitate, ceea ce este o mare prostie", mai spune revoltat acesta.

Foto: Basarabenii deportaţi în Siberia lângă cadavrele semenilor lor/ Foto: Cartea Memoriei

„Sper ca deschiderea muzeului să se facă mai devreme decât căderea comunismului", susţine Gheroghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe şi preşedintele Comisiei de studiere a regimului comunist din Republica Moldova. „Ştim că guvernanţii au avut o agendă încărcată, dar asta nu înseamnă că ar avea scuze. Odată ce au promis, trebuie să găsească mijloacele necesare. Bani niciodată nu ajung", a accentuat Gheorghe Cojocaru.

În bugetul adoptat la sfârşitul lui martie, este trecută suma solicitată pentru amenajarea expoziţiilor, nu şi banii necesari reconstrucţiei clădirii şi colectarea exponatelor, sumele cele mai mari.

INSTITUŢIA AR ADUNA OBIECTELE CONDAMNAŢILOR

Viitorul muzeu va fi amenajat în casa unde a activat prima biblioteca publică din Basarabia, de la intersecţia străzilor Bucureşti cu Bănulescu Bodoni. Edificiul, vechi de peste 150 de ani, se află într-o stare avansata de degradare: îi cade tavanul, iar pereţii exteriori sunt vizibil înclinaţi. „Am decis ca banii alocaţi să-i dăm specialiştilor care vor face proiectul de restaurare. Ei ne vor spune cât va costa restaurarea", spune Elena Postică, director-adjunct la Muzeul de Istorie.

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, a Ministerului Culturii, susţine că restaurarea clădirii-monument ar costa între şase şi zece milioane de lei (între 350 şi 590 de mii de euro).

Muzeul comunismului ar aduna toate materialele foştilor deportaţi şi condamnaţi politic, obiecte care riscă astăzi să se piardă, mai atrag atenţia istoricii.

Expoziţia din biserică

În perioada sovietică au activat câteva zeci de muzee ale comunismului. „Erau cam 70 de muzee de istorie locală, dar care făceau educaţie patriotică în spiritul comunismului. Principalele erau cele din Chişinău: al istoriei Partidului Comunist, al ateismului, al prieteniei popoarelor şi al «eroilor războiului civil» S. Lazo şi Gr. Cotovschi", spune Maria Danilov, muzeograf. Ieşit din comun era muzeul ateismului amenajat în Biserica Sf. Teodora de la Sihla, cu icoane şi cărţi din bisericile închise abuziv. „Era o stranietate această expoziţie. Icoane cu hotărâri de partid", mai spune Danilov.