Ziua Europei a fost sarbatorita de Europuls printr-o serie de articole  optimiste despre ce inseamna Uniunea Europeana pentru romani. UE inseamna apartenenta la clubul democratiilor consolidate, recunoasterea Romaniei ca tara viabila din punct de vedere economic si este o importanta sursa de oportunitati de munca si studiu pentru romani.

Dintr-o perspectiva pesimista ma intreb daca romanii vor sa imbratiseze toate aspectele acestei deschideri extraordinare pe care o reprezinta europenizarea. Cap de afis, votul diasporei.

Pe 7 decembrie, in timp ce Mircea Geoana se resemna ca perdantul alegerilor, o idee originala se itea dinspre PSD. Votul romanilor din strainatate ar trebui sa aiba o greutate  mai mica decat votul romanilor din Romania pentru ca primii, nefiind in Romania, nu pot decide pentru cei din urma. Am crezut initial ca e o gafa pe care politicienii si analistii se vor grabi sa o respinga si sa se dezica de asemenea declaratii. Nici vorba de asa ceva, iar in plus, se pare ca azi ideea e prizata de parlamentari si politicieni din mai multe partide. In urmatoarele randuri vreau sa va atrag atentia spre o falsa problema: votul diasporei.

La nivel declarativ politicienii romani sustin un vis european al unei democratii transnationale in care cetatenii europeni vor putea influenta modul in care sunt luate deciziile care ii influenteaza. Spre exemplu, Romania permite rezidentilor cetateni ai statelor membre sa voteze pentru reprezentantii locali si in Parlamentul European in cadrul comunitatii din care fac parte. In spatele acestor bune intentii, unii politicienii romani si-ar dori sa limiteze dreptul de vot pentru cei care sunt cei mai influentati de catre deciziile lor: rezidentii Romaniei. Pe de o parte, impinsi de curentul europenizarii, romanii se arata deschisi catre acordarea mai multor drepturi politice pentru cetatenii europeni.  Pe de alta parte, acesti politicieni isi propun sa nege un drept fundamental unor romani care traiesc in Uniunea Europeana (si in alte tari).

Cei mai multi dintre emigrantii romani se afla in afara granitelor ca urmare a europenizarii noastre. Banii proveniti din munca romanilor au fost un piston important pentru cresterea economica si sunt in continuare sprijin pentru categoria cea mai defavorizata din Romania. Cu toate acestea, in colectia de stereotipuri colective, romanii din strainatate sunt capsunari, redusi la imaginea celui care si-a cumparat masina cu clima bizonica. Romanii care au ramas in Romania sunt curajosi, sunt cei care pun umarul la constructia tarisoarei si care stiu cel mai bine pentru Romanica, pentru ca ei traiesc realitatea de zi cu zi... Cred ca politicienii nostri se folosesc de acest fals set de diferente pentru a face acceptabila ceea ce de fapt ar fi o grava incalcare a drepturilor cetatenesti, o masura demna de un regim autoritar.

Mitul numarul 1 - Romanii din strainatate decid pentru Romania

Romanii din Romania voteaza pentru patru tipuri de alegeri: locale, parlamentare, prezidentiale si pentru Parlamentul European. Diaspora nu voteaza la locale, voteaza tot mai putin pentru europarlamentari iromani (pentru ca poate vota pentru proprii reprezentanti locali la alegerile pentru Parlamentul European) si voteaza sase parlamentari speciali in cadrul alegerilor parlamentare. De fapt singurele alegeri pe care le afecteaza direct romanii din strainatate sunt alegerile prezidentiale si referendumurile.

Pentru ca rezultate votului din strainatate sunt agregate ultimele, s-a creat senzatia ca diaspora poate inclina balanta pentru un partid sau altul. In strainatate voteaza insa tot la fel de multi romani ca in judetul Tulcea sau in Sectorul 1 al capitalei. Mai mult, prezenta scazuta la vot in strainatate (doar aproximativ 150.000 din mai mult de 3.000.000), reduce importanta acestor voturi la valori infime.

Mitul numarul 2 - Romanii din strainatate nu sunt informati despre ce se intampla in Romania

Aceasta preceptie arata cat de putine stiu politicienii romani despre romanii din strainatate. Un asemenea argument era viabil in anii 70', cand singurele surse de informatie erau ambasadele si consulatele, dar astazi ideea e ridicola. De cate ori n-ati fost surprinsi sa auziti cele mai noi hituri romanesti (ca sa nu spun manele) din masinile romanilor din Spania? Exemplul poate nu e relevant, dar romanii din strainatate au multe modalitati de a se informa. In proportie foarte mare, muncitorii romani se uita la televiziunile romanesti pe care le capteaza prin satelit. Tinerii folosesc internetul pentru a comunica ieftin cu cei de acasa si acceseaza ziare on-line.

Printr-o deductie logica am putea afirma ca romanii din strainatate sunt probabil mai putin interesati de politica romaneasca, pentru ca deciziile din Romania ii afecteaza mai putin. Dezinteresul pentru politica nu este in totalitate vina lor, ci si rezultatul ignorarii lor de catre politicienii romani. Informarea alegatorilor este o datorie a alesilor.

Mitul numarul 3 - Romanii din strainatate nu sunt afectati de ceea ce se intampla in Romania

Romanii din strainatate revin periodic in Romania ca sa-si depoziteze banii, sa-i investeasca, sa-i cheltuiasca pe timpul concediilor. Ei urmaresc televiziuni romanesti, cumpara produse alimentare traditionale importate din Romania si nu in ultimul rand, sustin o familie nevoiasa ramasa in urma. Multi dintre ei inca isi doresc sa se reintoarca in Romania. Poate ca decizii ca marirea impozitelor pentru firme nu-i ating direct, dar scumpirile, devalorizarea leului, legile privind pensionarea, starea sistemelor sanitar, educational, judiciar, toate ii privesc si pe ei. Generalizand, diferentele dintre modul in care deciziile afecteaza diaspora si pe cei care se afla in Romania sunt probabil de aceeasi magnitudine ca si modul in care este afectat mediul urban fata de  mediul rural.

Concluzie

Chiar daca argumentele de mai sus ar fi adevarate, acestea nu ar trebui sa justifice retragerea dreptului de vot. Lipsa unei informari adecvate nu ii opreste pe romanii din Romania sa voteze, nici felul in care ei sunt afectati de legi, sau daca platesc taxe statutului. Conditiile in care dreptul de vot pentru romanii din strainatate ar putea fi restrans trebuie analizate in afara considerentelor politice. Asemenea masuri au fost si sunt discutate in alte tari. Restrangerea dreptului de vot pentru cei care traiesc in strainatate a fost si este discutata si in alte tari. Germania spre exemplu retrage dreptul de vot cetatenilor care traiesc timp de mai mult de 25 de ani in afara tarii. In Bulgaria o discutie asemanatoare se poarta in jurul dreptului etnicilor turci care sunt rezidenti in Turcia si continua sa voteze pentru partidul minoritatii turce din Bulgaria.
Insa in prezent nici o tara democratica nu retrage dreptul de vot cetatenilor care traiesc in strainatate. In cazul Romaniei o asemenea decizie ar putea reaminti de epoca in care romanii care se exilau isi pierdeau nationalitatea romana.