Dezbinarea îi transformă pe români în vlahi
adăugat 25 iunie 2011, 14:02, 17:02 la Românii de Pretutindeni • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
Unul dintre cele mai importante momente, chiar definitoriu, pentru afirmarea identităţii culturale şi religioase a celor aproape 300.000 de români din Valea Timocului, este recensământul populaţiei, care va avea loc în luna octombrie a acestui an.
Liderii comunităţilor româneşti şi ai organizaţiilor româneşti din Valea Timocului încearcă să convingă populaţia să nu se mai declare vlahi. Cauzele multiple ale unor derapaje de la voinţa populaţiei româneşti sunt şi ele, intens alimentate de o teamă ciudată a autorităţilor sârbe faţă de o ipotetică intenţie separatistă a românilor, în cazul în care ei nu ar mai fi hărţuiţi în permanenţă cu o absurdă teorie a vlahismului. În linii mari, ceea ce dă astăzi câştig de cauză autorităţilor sârbeşti în lupta pentru stoparea demersurilor românilor de a studia în limba română şi de a putea să se declare etnie românească şi nu vlahă, este slaba preocupare a celor care ar trebui să lupte pentru drepturile românilor din Serbia. Uitându-se cu jind la fraţii lor din Vojvodina, unde comunitatea de români este recunoscută, românii din Valea Timocului acceptă vlahismul ca pe o povară neştiută, deoarece, pe de o parte unii dintre liderii lor le explică faptul că vlah şi român e totuna, iar pe de altă parte se văd singuri în faţa cerbiciei cu care Serbia îi pune la colţ, mai ales că sutele de asociaţii şi organizaţii care ar trebui să îi reprezinte se învârt într-un cerc vicios al neputinţei, intereselor proprii şi dezinformării. Puţinele figuri istorice ale românilor din Valea Timocului au creat punţi de legătură cu ţara mamă – România, cele mai multe la nivel religios, însă eroii românilor din Valea Timocului par să fie foarte – foarte rari.
Părintele Bojan
Bojan Alexandrovici este unul din preoţii care s-au luptat cu regimul pentru a ridica o biserică în care slujbele în limba română să fie auzite de etnicii români sătui de preoţi bosniaci care îi ţin departe de credinţa lor strămoşească. Despre părintele protopop al Protopopiatului Român al Daciei Ripensis, din Valea Timocului – Bojan Alexandrovici se scriu şi s-au scris multe. Cea mai mare realizare a sa este, însă, Festivalul de Paşti al Culturii Româneşti desfăşurat la Malajnica, lângă Biserica Sfinţii Arhangheli, biserică ridicată prin grija părintelui proptopop. De fiecare dată, în cea de-a treia zi de Paşte, când aici se adună românii pentru a simţi româneşte, se poartă interesante dialoguri despre identitatea culturală şi religioasă a românilor din Valea Timocului. Mulţi dintre reprezentanţii celor mai semnificative organizaţii româneşti de aici vin la întâlnire, însă reprezentanţii autorităţilor locale, regionale şi judeţene nu dau curs invitaţiilor. La ediţia din acest an au fost prezenţi: vicepreşedinţii Partia Democrată a Rumânilor din Serbia, condusă de liderul Predrag Balašević, Novica Njagojević şi Dragan Demić; preşedintele Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului, filiala Negotin - Dušan Prvulović; Zaviša Jurji – preşedintele Asociaţiei Culturale Ariadnae Filum din Bor, Dimitrije Kračunović – preşedintele Mişcării Democrate a Românilor din Serbia; o delegaţie a Comunităţii Românilor din Serbia condusă de preşedintele Steven Mihailov. Organizatorii manifestării au fost preotul Bojan Alexandrovici şi Institutul Cultural Român, direcţia „Românii din afara ţării”, prin Asociaţia Culturală Ariadnae Filum.
Misteriosul Dušan Prvulović
Este preşedintele Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului, filiala Negotin. Se numeşte Dušan Prvulović şi în zona Văii Timocului este foarte bine cunoscut, mai ales că, prin atragerea unor fonduri speciale din România, a reuşit performanţa de a construi o agenţie de presă foarte bună, Timoc Press. O discuţie cu acest lider respectat în Valea Timocului este de fiecare dată interesantă. „Despre referendum vă pot spune, cu durere în suflet, că nu s-au făcut prea mulţi paşi înainte. Nu se mişcă aproape nimic. A mai făcut câte ceva Asociaţia Ariadnae Filum, a făcut nişte întâlniri şi Partidul Democrat al Românilor din Serbia. Oricum, încă nu a început să se lucreze aşa cum ar trebui!”, spune Prvulović. În opinia sa, şansele ca recensământul din octombrie să aducă un număr mai mare de români ca de obicei, sunt infime. „Problema mare e că românii sunt numiţi vlahi şi pentru cei din Timoc vor să scoată o istorie nouă, se lucrează la o organizaţie românească pentru toţi românii, cu sediul în Timoc. Măcar că or invita ei oamenii să se declare vlahi şi nu români şi tot ar fi bine. Se lucrează, aşadar, la o organizaţie pentru toţi românii şi de la Vojvodina şi din Timoc. Ei trebuie, în mod normal, să facă o campanie pentru declararea ca români. Eu cred însă că toţi aceştia îi vor minţi pe români să se declare vlahi. Şi Partidul Democrat al Românilor din Serbia şi Ariadnae Filum şi Consiliul Minorităţilor. Dacă nu se face o organizaţie puternică, unită, cu sediul aici în Timoc, nimeni nu îi va invita niciodată pe români să se declare altceva decât vlahi. Minorităţile ar trebui considerate ceva bun şi frumos într-o ţară, nu ar trebui privite ca o piedică. Eu cred că în acele comisii de recenzori ar fi trebuit să se formeze grupuri care să corespundă zonei în care vor merge, adică dacă se duc într-un sat românesc – să pună români în comisie, dacă se duc la sârbi, să pună sârbi în echipă, ş.a. Pe de altă parte, oamenilor ar trebui să li se explice cum trebuie să se declare, ce trebuie să spună. Mai mult, întrebarea ar trebui pusă în limba română, pentru că noi în româneşte nu avem termenul vlah, numai ei au inventat denumirea asta de vlahi”, spune cu destulă durere în suflet Dušan Prvulović (foto sus)
Simbolistică folosită cu abilitate
Un aspect aproape banal, dar fundamental şi bine folosit de autorităţile sârbe, se regăseşte chiar şi în transcrierea denumirii festivalului în limba sârbă. Singurul recurs la adevărul istoric incontestabil este folosirea, în titulatura manifestării, a noţiunii de român/vlah, recomandată şi de Uniunea Europeană.
Astfel, traducerea în limba sârbă a denumirii „Festivalul de Paşti a Culturii Româneşti” este „Uskršnji festival vlaške (rumunske) kulture“ Aşadar, o mostră, poate chiar singura din această zonă, de evitare a confuziei generate de traducerea din sârbă în română a banalului termen de „român”. În Serbia nu există, în accepţiunea sârbilor, decât românii din Vojvodina şi circa 5000 – 6000 de români, potrivit ultimului recensământ. Toate astea pleacă de la faptul că românii se declară vlahi din cauza derutei traducerii termenului de „vlaške“ (vlah) în româneşte. Iar aici, confuzia şi diversiunea este excelent aplicată, în interesul încălcării drepturilor comunităţii româneşti. Astfel, în limba sârbă, ar fi mult mai simplu dacă unui etnic român i s-ar spune „rumunske“ în loc de „vlaške“, asta în condiţiile în care „vlaške“, care ar trebui să se traducă „vlah“ se traduce „rumân”. În opinia vicepreşedintelui Partia Democrată a Rumânilor din Serbia, între cei trei termeni nu este nicio diferenţă, ei însemnând acelaşi lucru. Novica Njagojević (foto) mai susţine că recensământul din octombrie va aduce chiar mai mulţi vlahi decât români, dar nu aici este problema, ci în exercitarea unor mai mari eforturi pentru a conştientiza faptul că, indiferent dacă îşi spun vlahi sau rumâni, ei tot români sunt. Novica Njagojević a precizat pentru IDS: „Iată ce se întâmplă într-o ţară care vrea să intre în Europa, ţara noastră ne priveşte ca pe un pericol. Eu am mai spus că domnul Tadjici nu e preşedintele meu, el ar fi preşedintele meu când îmi va respecta toate drepturile şi identitatea, începând de la limba maternă în şcoli, de la biserica noastră, cu care avem şi azi multe probleme şi multe piedici. Faptul că autorităţile locale nu vin la manifestările noastre e foarte simplu, niciodată nu au fost, iar cu acest gest ne transmit că nu suntem bine priviţi şi bineveniţi aici. Din partea României, încercăm să ne înţelegem cu muma ţară, noi înţelegem că România are multe probleme, dar cu toate acestea noi avem colaborare bună cu Institutul Cultural Român şi cu Departamentul Românilor de Pretutindeni“.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲