Participanţii la Forumul Românilor de Pretutindeni organizat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, la Bucureşti, au primit în mapele de participare şi câteva documente pe care, în mod transparent, ar trebui să le prezinte comunităţilor pe care le-au reprezentat la această întâlnire. Este vorba despre Strategia Naţională pentru românii de pretutindeni, proiectul de Lege privind instituirea Zilei Limbii Române şi proiectul Legii privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă explică pe larg şi tehnic cum se va desfăşura un scrutin în secţiile de votare din afara graniţelor. Proiectul a fost postat o perioadă şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe şi a fost supus unor dezbateri publice. Este iniţiat de MAE şi asumat deja şi de Camera Deputaţilor. De la tribună unii participanţi şi-au exprimat deja reticenţa că această formă de vot va fi scutită de orice viciu de procedură şi că nu se vor întâmpla incidente care să pună sub semnul întrebării acest sistem, propunând în schimb votul electronic. Acestora, ministrul Baconschi însuşi, le-a replicat că au fost analizate pe larg toate formele moderne de vot, au fost luate în calcul şi experienţele ţărilor care le-au implementat deja şi că s-a ajuns la votul prin corespondenţă ca fiind cel care poate indeplinii cel mai bine garantarea dreptului la vot pentru toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

La acest aspect s-a adăugat însă problema lipsei unei informaţii oficiale privind numărul de cetăţeni români aflaţi în afara graniţelor, oficialităţile participante exprimându-şi speranţa că noul recensământ al populaţiei, aflat în derulare deja, va aduce această informaţie atât de utilă, nu numai pentru procesul de votare viitor ci şi pentru întreg spectrul politico-social-economic românesc.

Cum vorbitori, precum Preşedintele Institutului Cultural Român, dl. Horia Roman Patapievici, dar şi alţii, au făcut referire la Limba Română, ca unicul instrument de păstrare a identităţii neamului, făcându-se apel la comunităţile româneşti, prin reprezentanţii lor, de a se organiza în continuare tot felul de forme educative de păstre a limbii române corecte, vorbită de copii românilor care au ales să domicilieze sau să muncească în afara graniţelor, a fost prezentat, în mapa participanţilor, şi proiectul de Lege privind instituirea Zilei Limbii Române ce va fi proclamată, dacă legea trece de cele două camere ale Parlamentului României, pe 31 august şi va putea fi sărbătorită în toate comunităţile româneşti, aşa cum este sărbătorită Ziua Naţională.

Secretarul de stat Eugen Tomac a menţionat că, în cazul instituirii de facto a acestei legi, bugetul DRP-ului va fi în aşa fel structurat încât să cuprindă un capitol distinct pentru această zi de sărbătoare şi de unitate a românilor de pretutindeni. Reamintim că anul acesta Bucureştiul şi Chişinăul au sărbătorit simultan Ziua Limbii Române.

Un alt document important a fost şi este Strategia naţională pentru românii de pretutindeni apreciată de premierul Emil Boc drept un document important al statului român în relaţia cu românii de pretutindeni. „La momentul actual, România are nevoie de o strategie nouă pentru românii de pretutindeni, menită să ofere soluţii viabile pentru consolidarea comunităţilor româneşti, încurajarea iniţiativelor care vizează manifestarea liberă şi necondiţionată a aparteneţei la românitate şi sprijinirea manifestărilor culturale româneşti în cadrul comunităţilor naţionale în care sunt integrate", se arată în textul de introducere al strategiei.

Sunt enunţate apoi principiile care stau la baza acestui document şi direcţiile de acţiune ale DRP în acest sens: în plan politico-diplomatic, în domeniul educaţiei, în plan cultural şi confesional, în relaţia cu instituţiile media dar şi în plan socio-economic.