Odată cu apropierea datei de 31 august, în Chișinău încep să ”răsară” panouri publicitare cu inscripția ”Limba noastră cea română”. Pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Chișinău apare o pagină nouă, cu programul artistic și cu numele vedetelor autohtone și de peste Prut care vor evolua în concertul tradițional din Piața Marii Adunări Naționale. În acelaşi timp, pe stradă, în localuri, în transportul public, răsună la fel de viu ”marșutkă” , ”ofighitelino” , ”tormozește”  și alte asemenea ”minunății” lingvistice. În Basarabia zeci de tineri vorbesc astfel, fără ca să sesizeze măcar că ceva nu este în regulă.

            Pentru că se împlinesc 20 de ani de la independență, voluntarii  OSB București au simțit nevoia unei altfel de abordări legate de situația limbii române în Basarabia. Astfel, câțiva tineri au încercat printr-un experiment neobișnuit să atragă atenția asupra limbajului dezgustător folosit frecvent de basarabeni, cu precădere de către generația tânără. Timp de câteva zile, membrii OSB au adoptat un limbaj vulgar, ”condimentat” din plin cu rusisme, abrevieri și diverse alte încălcări ale normelor ortografice ale limbii române. Voluntarii au folosit acest limbaj în cadrul rețelelor de socializare, bloguri, în rândul grupurilor de prieteni, formulând diverse mesaje și comentarii, într-un stil cât se poate de credibil.

            Experimentul a fost derulat simultan de aproximativ 20 de tineri basarabeni cu vârsta cuprinsă între 17 şi 24 de ani. Aceștia au vrut să încerce pe propria piele cum este să vorbești zi de zi în stilul ruso-româno-englezo- „moldovenesc”.

            Tinerii au avut la dispoziție 3 zile de documentare, după care au urmat alte 3 zile ale experimentului propriu zis. În această perioadă au reușit să culeagă și să redea o serie de perle întâlnite în vocabularul cotidian din Basarabia. Uimirea, dar  și constatările usturătoare ale celor din jur nu au întârziat să apară.

            În urma acestui experiment  voluntarii au constatat că în Basarabia există 3 categorii de persoane:

1)      Peste  12,3% din vorbitorii acestui vocabular sunt oameni bine școliți, perfect conștienți și chiar documentați asupra subiectului. Aceștia cunosc suficient de bine cele 3 limbi de comunicare folosite pe teritoriul R. Moldova. Pot citi, se pot exprima și chiar pot viziona filme fără subtitrări în limbi precum: Româna, Rusa sau Engleza. Sunt experți în diferite domenii și chiar se pricep în ceea ce fac. De asemenea, prin nivelul de educaţie şi cunostinţele de care dispun, pot face îmbinări reușite folosind cele 3 limbi.

Viorel Mardare, regizor și blogger foarte popular în R. Moldova declară:

„Eu îmi permit să vorbesc cum vreau pentru că știu că am o română foarte bună. Asta mă face să mă joc cu textul cum vreau eu și consider că folosirea anumitor expresii neaoșe îmbogățesc textul. Evit pe cât se poate rusismele și totuși, există niște elemente ale argoului pe care e tare greu să le împrumuți de peste Prut. Pentru mine NASOL și NAȘPA și MIȘTO n-au niciun sens și sună ca dracu, eu nu înțeleg ce înseamnă HAI SICTIR și nici FAZĂ BETON pentru că nu le-am auzit în viața mea. Problema este că avem puțină literatură basarabeană contemporană, pentru că așa se formează limbajul de asta ne e mai greu. DAȚI-MI ȘI MIE un limbaj nu pe care îl vorbește ĂLA MICU, dar pe care să-l vorbesc eu. Și din păcate apelăm la rusisme, că n-avem oameni care scriu bine și care să ne formeze limba. Moldovenii sunt agramați, din păcate. Eu cred că pot să-mi permit să scriu cum vreau. Dar, „Quod licet Iovi, non licet bovi”. Comentariile lăsate de moldoveni pe Internet sunt îngrozitoare, mai ales super-patrioții... Unul scria despre unirea cu România și erau trei greșeli în denumirea țării: ”romîniea”. De asta îi nevoie de filme, cărți, cântece, produse de basarabeni, care să îi îndrume, inclusiv la cum să vorbească. Asta n-o să se întâmple degrabă.”

2)      Un alt grup distinct, care cuprinde 33,3 % din populația Republicii Moldova aflată în țară, este format din persoane care se declară împotriva oricăror influențe asupra limbii române. Aceștia cunosc foarte bine limba română, precum și alte limbi de comunicare, însă sunt împotriva îmbinarilor dintre limbile pe care le cunosc.

Ana Mardare, jurnalistă şi moderator TV precum şi o persoană activă pe reţelele de socializare, în Moldova, declară:

„Este vorba de un slang, dar unul extrem de stâlcit, pe care îl foloseşte aproape fiecare tânăr din Basarabia şi nu numai tinerii. Fie că e vorba de influenţă, fie din necunoaştere sau lipsa de cultură, acest limbaj este unul dezordonat şi supărător. Se folosesc multe cuvinte împrumutate din limba rusă, însă după mine şi mai îngrijorător este procesul de îmbinare a celor două limbi (rusă şi română), folosindu-se rădăcina cuvântului rusesc şi terminaţiile româneşti. În rezultat apar aceşti ”hibrizi” lingvistici care distrug limba  în cel mai mare hal. Exemple: „eu micităiesc”, „vreau să zacazuiesc”, „ai peredait banii?”. 
Pe lângă aceasta, chiar şi cei tineri, nu pot nicidecum să se debaraseze de trecutul sovietic al oraşului Chişinău, continuând să folosească denumirile demult inexistente ale străzilor Capitalei. Iată de ce, în ciuda faptului că avem astăzi un bulevard superb care poarta numele unei mari personalităţi,  Ştefan cel Mare şi Sfânt, unii continuă sa îl numească „Lenina”. Şi nu este unicul exemplu. Mai avem şi străzi precum “Alioșin”, “Gogol”, “Berezovskaya”, iar şirul bogat poate continua.
 Salvatorii limbii române sunt doar tinerii care sunt mai flexibili decât generaţia mai în vârstă. Pe lângă asta, lectura este unicul mod prin care fiecare din noi îşi poate îmbunătăţi vocabularul ca să ajungă să vorbească o limbă curată şi plăcută.”

3)      Cel de-al treilea grup distinct şi  tot odată cel mai mare este format din 53,3% din populaţia Moldovei. Acestea sunt persoane pentru care felul în care se exprimă pur şi simplu nu are nicio importanţă. Prea mare şi prea largă este gama de probleme cu care se confruntă pentru a o mai include printre  ele și pe cea lingvistică. Felul în care vorbesc zi de zi, la muncă, pe stradă, la telefon este o asociere dintre limba trasmisă de la generaţiile anterioare, limba prinsă din mers la şcoală și  limba auzită la televizor. Ţinând cont de faptul că pe teritoriul R. Moldova se vorbesc o serie de alte limbi, cea mai importantă dintre ele fiind rusa, nu este de mirare ca limbajul s-a  tranformat în timp  într-o altercaţie de limbi. Mai mult, odată cu plecarea cetăţenilor la munca peste hotare, în Vest sau în Est, aceştia aduc acasă sau transmit prin telefon „invenţii” lingvistice din ce în ce mai noi.

Ion Mardare, tânăr din satul Sărătenii Vechi, r. Telenești declară:

„Eu vorghesc așa cum îmi vine și cum ni-i mai ușor, nu stau să caut cuvinte. Eu știu că am învățat limba română, da’ nu pot să vorghesc așa cum mă învața Vera Andreevna. Mult timp stau la Piter. Acolo vorghesc mai mult în rusă, cred că de atâta și încep să uit româna.”

Tocmai existența acestui grup în societatea basarabeană a fost și punctul de pornire al campaniei OSB București. Cea mai mare problemă este că aceștia nu conștientizează existența unei probleme în limbajul lor. Mai mult, fiind vorba de cel mai numeros grup, ai cărui reprezentanți pot fi întâlniți peste tot, ei sunt considerați o normalitate, mai ales de către generațiile mai mici: cei tineri urmează exeplul fraților și al părinților.
            Modul acestora de  expimare a luat amploare odată cu răspândirea vertiginoasă a internetului în Moldova. Rețelele de socializare sunt pânză de păianjen care transmite  limbajul moldovenesc din casă în casă.

Sfaturile și concluziile tinerilor OSB-iși:

            Felul în care se exprimă 53,3% din populația Moldovei  trebuie să ne îngrijoreze pe fiecare. O parte din noi tratăm cu ironie limbajul auzit pe stradă, în transportul public sau în magazine. Nu înseamnă neapărat că trebuie să ne apucăm cu toții să  facem reproșuri  sau să arătăm  cu degetul. Cu toții facem aceste greșeli. Problema este cu aceia care nu conștientizează că le fac.

Pentru că orice problemă are și rezolvare, propunerea noastră este să realizăm cu toţii gravitatea acesteia. Aceasta ar fi soluția pentru Chișinău și pentru întreaga Moldovă.

            Dacă mass-media și bloggerii ar relata mai des despre felul  în care se exprimă populația Republicii Moldova, ăsta ar fi un bun început  pentru a conștientiza.

            Prezentatorii de știri sau de concerte dedicate limbii române folosesc și ei frecvent  expresii dubioase, ce nu aparțin limbii române. Marian Lupu folosește cu siguranță expresii împrumutate din alte limbi. Cu toții le folosim. Soluția este să conștientizăm, apoi să facem un efort ca să ne schimbăm.

E cazul să înțelegem cu toții că Prostia, indiferent de forma pe care o ia: populară, “glamuroasă”, “posh”, “trendy”, provocatoare, tot prostie rămâne.

            Probabil v-aţi întrebat de ce 1,1% din populaţia Republicii Moldova a rămas neidentificată  în acest experiment. Să știți că nu am uitat nici de această  categorie. Este vorba de acel grup de oameni care încearcă să promoveze ”moldovenismul”.  Odată  cu  apariţia panourilor publicitare ce promoveaza limba română, probabil aţi observat  şi  panourile ”Iubesc Moldova”,  sau  ”Moldovenii.md”.  Această  categorie este bine  finanţată, bine coordonată și direcţionată  pentru a se extinde. Scopul ei este  să  atragă adepţi în principal din cele 53,3% bazându-se pe neştiinţa de cauză a acestora.

            Aceasta  categorie de 1,1 % este  una extrem de periculoasă  şi  cât se poate de josnică. Bazându-se pe neştiinţa oamenilor, pe problemele acestora,  încearcă inducerea unor false valori (atât din punct de vedere istoric, cât şi spiritual), pentru a manipula mai târziu adepţii cu uşurință. Campaniile, bazate  la prima vedere pe ideea de ”brand de Ţară”, nu sunt de fapt nimic altceva decât şiretlicuri electorale.
            “Succes” Domnule Dodon în Campania Dumneavoastră, noi o lansăm pe a noastră – Basarabenii pentru o Română Curată!