Hai cu noi la o şcoală mai bună ! este îndemnul lansat ieri de Ministerul Educaţiei pentru a convinge părinţii de ce mai bine ca şcoala din sat la care merg, de exemplu, 50 de elevi trebuie închisă, iar copiii să fie transportaţi în fiecare dimineaţă cu autobusul la o şcoală mai bună, dar în satul vecin. După ce criterii este selectată „o şcoală mai bună”, cât de departe va fi de casele copiilor şi ce facem cu profesorii care rămân fără învăţăcei? Sunt întrebări la care vom primi răspunsuri într-un interviu cu domnul Valentin Crudu, directorul executiv al proiectului Educaţie de Calitate în mediul rural.

Europa Liberă: Dle Crudu, campania pe care a lansat-o Ministerul Educaţiei are îndemnul „Hai cu noi la o şcoală mai bună”. Ce să înţeleagă părinţii şi elevii din acest îndemn?

Valentin Crudu: „Această campanie face parte din cadrul „Proiectului Educaţie de Calitate în mediul rural”, un proiect susţinut de Banca Mondială, valorează el circa 10 milioane de dolari şi Ministerul Educaţiei îl implementează deja al patrulea an. Obiectivul campaniei este de a informa grupurile ţintă despre avantajele creării şcolilor de circumscripţie, aplicării noii formule de finanţare bazată pe principiul „banii urmează elevul” şi transportării elevilor către aceste şcoli.

Pentru a putea avea success în implementarea formulei de finanţare, crearea şcolilor de circumscripţie, Ministerul Educaţiei pilotează, în baza raioanelor Căuşeni şi Râşcani, aceste principii. Rezultate sunt. Pentru noi este important ca să înţeleagă societatea ce înseamnă să mergi la o şcoală mai bună”.

Europa Liberă: Care sunt criteriile după care este selectată o „şcoală mai bună”?

Valentin Crudu: „În multe localităţi, şcolile noastre sunt incomplete, este un număr insuficient de copii, de profesori. Mai mult ca atât o bună parte din aceste şcoli mici sunt şcoli care nu pot să concureze astăzi cu alte şcoli din aceleaşi localităţi rurale din cauză că nu au săli de sport, nu au cantine, nu au completul întreg de profesori. Un profesor de la treapta profilului real, de exemplu cel de matematică, citeşte mai multe discipline şi biologia, şi fizica. Scopul proiectului este de a asigura o calitate durabilă, o calitate a educaţiei egală pentru toţi copiii, mai ales în mediul rural, să nu fie o discrepanţă între elevi. Aceşti 1200 de copii din raioanele Căuşeni şi Râşcani, care merg spre alte şcoli, au condiţii mai bune decât le-au avut iniţial”.

Europa Liberă: Dle Crudu, în general, când se decide să fie închisă o şcoală, şi să fie trimişi copiii să înveţe în altă localitate, în ce măsură se ia în consideraţie opţiunile copiilor, a părinţilor?

Valentin Crudu: „Ministerul Educaţiei nu şi-a pus ca scop să închidă şcolile. Noi vorbim despre schimbarea statutului unor instituţii de învăţământ. Atunci când la treapta de gimnaziu sunt numai trei clase în loc de cinci clase, în loc de 20 de copii într-o clasă sunt numai cinci copii – noi ne-am pus ca scop ca să propunem părinţilor, să propunem copiilor să se deplaseze în şcoli din satele vecine, pentru ca să primească o educaţie de calitate. Bineînţeles că nu este atât de uşor. 

Ne-a fost foarte complicat în aceste două raioane să comunicăm cu părinţii, însă atunci li s-a propus o şcoală mai bună, o unitate de transport comfortabilă, s-a acceptat cu mare plăcere. Probleme în aceste două raioane cu transportarea copiilor către alte şcoli mai bune s-a soluţionat. Spre aceste şcoli mai bune împreună cu copiii merg şi profesorii de la treapta de gimnaziu”.

Europa Liberă: Sugeraţi că profesorii nu au rămas fără un loc de muncă? 

Valentin Crudu: „Asta vreau să spun. Dacă s-a închis treapta de gimnaziu în anumite localităţi, noi ne-am străduit să creăm şi condiţii optime pentru profesori ca ei să poată să aibă un post de muncă”.

Europa Liberă: Vă referiţi la toţi profesorii?

Valentin Crudu: „Marea majoritate a profesorilor care doresc să se deplaseze au această posibilitate să o facă”.

Europa Liberă: Şcolile de circumscripţie, cât de departe vor fi aceste şcoli de casele copiilor? 

Valentin Crudu: „În raioanele Căuşeni şi Râşcani cea mai îndepărtată şcoală la care sunt transportaţi copiii se află la o distanţă de 12 km”.

Europa Liberă: Dar în localităţile rurale, drumurile nu sunt tocmai ... la nivel european, aţi ţinut cont de aceste dificultăţi?

Valentin Crudu: „Bineînţeles, am colaborat cu autorităţile publice raionale. S-a încercat către aceste instituţii să se facă drumurile, cel puţin în varianta albă. Este un lucru care l-a moment ne-a reuşit. La moment nu ne propunem să închidem şcolile. Această opţiune aparţine autorităţilor şi societăţii. În momentul în care se solicită schimbarea statutului unei instituţii de învăţământ, chiar până la închiderea unor anumite instituţii de învăţământ, aceasta o decide consiliul sătesc sau raional”.

Europa Liberă: Dle Crudu, dar la modul practic, cum circulă aceste autobuze? Pentru că elevii sfârşesc lecţiile la ore diferite. Vor trebui să se aştepte unul pe altul?

Valentin Crudu: „La moment nu avem copii de şcoală primară pe care îi transportăm, adică cei care au un program mai scurt, au 4-5 ore în comparaţie cu 5-6 gimnaziale. De aceea nu există împiedimente de a aduce copiii înapoi. Vreau să vă spun că în satul Tănătarii Noi din raionul Căuşeni sunt create condiţii pentru ca copiii, după ore, să poată lua masa la cantina şcolii, iar apoi se ocupă în diferite cercuri şcolare până finalizează lecţiile toţi ceilalţi. Nu înseamnă că imediat după lecţii copiii urcă în autobus şi vin înapoi. Sunt multe activităţi extraşcolare după lecţii la care participă copiii. Individual se stabileşte un orar pentru fiecare localitate şi pentru fiecare grup de copii care circulă la o şcoală de circumscripţie. 

Cert este că s-au procurat 10 autobuze în cadrul proiectului care au fost împărţite în mod egal care au fost împărţite în cele două raioane, Căuşeni şi Râşcani. Ministerul Educaţiei a procurat încă 15 autobuze care vor fi repartizate altor raioane în cel mult două săptămâni. În cadrul proiectului Banca Mondială a mai permis să mai procurăm pentru anul viitor, prin solicitaţie internaţională, unităţi de transport în sumă de 2 milioane de dolari”.

Europa Liberă: Dle Crudu, în campania pe care aţi lansat-o vorbiţi despre o nouă formulă de finanţare „banii urmează elevul”. Ce presupune acestă nouă metodă de finanţare? 

Valentin Crudu: „Principiul „banii urmează elevul” vorbeşte despre faptul că sursele financiare eliberate de la bugetul de stat vor urma copilul. Dacă până în prezent banii economisiţi care erau destinaţi pentru educaţie, la o anumită etapă, mai ales la finalul anului calendaristic, puteau fi retraşi de către Consiliul raional şi împărţit spre alte domenii, acum lucrul acesta va fi imposibil să o faci. În caz când vor fi create anumite economii în urma prestării diferitor servicii, de exemplu dacă a fost iarna mai blândă s-a cheltuit mai puţin cărbuni sau gaze, aceşti bani vor rămâne în contul şcoliii. 

Mai mult ca atât, în afară de acea sumă de bani alocată pentru un copil, de exemplu în raioanele Râşcani şi Căuşeni s-au alocat câte 5 mii de lei în 2010, instituţiilor de învăţământ într-un fond de risc le-au fost alocate suplimentar câte 400 de mii de lei. Acest fond a putut fi utilizat de către administraţia instituţiei împreună cu părinţii pentru unele necesităţi stringente de care avea nevoie şcoala. 

Această formulă cu succes a fost implementată în ţările Baltice, în Bulgaria şi România. Mai sunt unele nuanţe, din aceste considerente pentru a vedea pe larg care vor fi avantajele acestei formule, Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Finanţelor propunem să extindem această formulă în alte opt raioane”.

Europa Liberă: „Aşa să fie dle Crudu. Vă mulţumim pentru acest interviu.”