![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (11)
Tipăreşte
Sus
(Lectura de week-end) Relaţiile româno-ruse până la 1812
adăugat 02 octombrie 2009, 14:37, la Social
1656: Tratat diplomatic oficial între voievodul Gheorghe Ştefan şi Marele Ţar al MoscoveiDin secolul al XVI-lea, când Bugeacul sau Basarabia a fost smuls din trupul Moldovei de către Baiazid al II-lea şi Soliman I, boierii moldoveni protestaseră şi respinseseră numirea în scaunul de domnie a lui Ştefan Lăcustă, care le fusese impus de sultan, datorită faptului că voia să-i cedeze acestuia şi zona Nistrului şi zona de pe malul Dunării până la marginea munţilor. Neputându-se bizui pe ajutorul Germaniei sau al Poloniei, ea însăşi poftind aceste teritorii, boierii moldoveni vor căuta alianţe cu statul rus, întărit prin moştenirea puterii cazacilor şi prin cucerirea Kievului.
Tratatul stabilea următorul acord :" toate locurile, teritoriile şi cetăţile fortificate pe care Imperiul Turcesc le-a desprins de Moldova, cuprinzând Cetatea Albă, Chilia, Tighina şi provincia Bugeacului, vor fi recucerite de Marele Ţar şi vor fi restituite pe urmă Principatului Moldovei iure hereditari (cu drept de moştenire) (N. Iorga, "Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe", p. 240)
13 aprilie 1711: Tratat de alianţă ruso-moldovean între Petru cel Mare şi Dimitrie Cantemir
"Hotarele Moldovei, respectându-se toate drepturile ei străvechi, sunt acelea constituite de Nistru (Cameniţa, Bender cu teritoriul Bugeacului), Dunărea, Ţara Românească, Transilvania şi Polonia, după împărţirea care a fost făcută".
Tratatul recunoaşte că Basarabia, cunoscută sub numele tătar de Bugeac, este provincie moldovenească ocupată nelegitim de turci.
"Ţara Moldovei îşi va redobândi frontiera de pe Nistru, ca şi Bugeacul cu toate cetăţile lui care va fi de asemnea al Moldovei pentru totdeauna"
Prost-inspiratul Dimitrie Cantemir îl primeşte cu onoruri, la Iaşi, pe Petru cel Mare, ajutându-l cu o armată de 10.000 de ostaşi.
"Seculara prietenie" dintre ruşi şi moldoveni e întreţinută asiduu de insuşi Petre cel Mare, care dă, la Iaşi, banchete peste banchete, stropite din belşug cu şampanie şi vinuri dulci franţuzeşti, aşezîndu-l totdeauna, în semn de prietenie, pe Cantemir în fruntea mesei! Treziţi din aburii beţiei, boierii moldoveni descopereau cu uimire ca "prietenii" ruşi îşi însuşiseră, între timp, hainele, podoabele, obiectele din casă şi altele din averea lor. Neobişnuiţi cu aşa ceva, boierii noştri îşi imaginau că ruşii le luaseră doar ca "amintire nepieritoare" a frăţiei ruso-moldovene, ca suvenir turistic !
28 iunie 1711: Tratatul de la Luţk
- încheiat în urma înfrângerii suferite de Rusia din partea Turciei în Bătălia de la Stănileşti, pe Prut - prefigureaza politica expansionistă rusească asupra Ţărilor Române şi a Balcanilor. Dimitrie Cantemir se refugiază în Rusia, fiul său Antioh devenind primul poet rus.
1739: Ocupaţia rusă a Moldovei
în urma războiul ruso-austro-turc de la 1735-1739, la care participaseră şi trupe din cele două Ţări Româneşti aflate sub tutelă otomană.
Comandantului armatei ruse, feldmareşalul Münnich ajunge cu trupele ruseşti în Moldova, obligându-i pe boierii moldoveni să semneze, sub ameninţarea incendierii Iaşului, o înţelegere înrobitoare: impune credinţă absolută faţă de ţarul rus, întreţinerea trupelor constând în cazare şi hrană pentru 20.000 de soldaţi, asigurarea a 3.000 de muncitori la fortificaţii, un "cadou" de 30 de bani pentru el-insuşi si 100 de bani contribuţie anuală pentru întreţinere.
"Astfel, vinul dulce unguresc ajunge o băutură amară, râsul se transformă în lacrimi, bucuria în teroare, şi mai mult decât atât, Doamne! Bogaţia devine sărăcie, blestem, nenorocire şi suferinţă, fără iertare şi fără uitare" - notează cu amar Ion Neculce.
1766: "Ce perspectivă pentru dânsa [ Rusia] să facă din Dunăre fruntaria ei! Ar avea, astfel, pe Nistru cetăţile Bender şi Akerman sau Belgrad, port pe Marea Neagră şi ar pune stăpânire pe Moldova care de mult aţâţă pofta ei" (Hurmuzachi, Supl. I,III, piesa IX,p.16 sq, memoriu din arhivele ministerului afacerilor străine din Paris #)
..."dacă Poarta asupreşte, Rusia nimiceşte; dacă turcii sunt ignoranţi şi aspri, ruşii sunt ignoranţi şi barbari".
septembrie 1769 - iulie 1774: Ocupaţie şi administratie militara rusă în Moldova şi Ţara Românească
în numele împărătesei Ecaterina Alexeievna, în timpul razboiul ruso-turc din 1768-1774
10 iulie 1774: Pacea de la Kuciuc-Kainargi
prin care se defineşte politica rusească faţă de Ţările Române. Un punct secret al tratatului stipula necesitatea acordului expres al Rusiei la numirea domnitorilor Ţărilor Române. Ca preţ pentru medierea păcii, Austria va primi Bucovina. Visând la tronul Constantinopolului, Rusia avea nevoie să anexeze Ţările Române, să devină stăpână absolută a Mării Negre şi a Gurilor Dunării.
Conform raporatelor agenţilor francezi, solii ruşi schimbau după voia lor domnii Ţărilor Române, fiecare schimbare aducîndu-le sume fabuloase in jur de 50.000 lei.
"În cursul negocierilor pentru încetarea războiului început la 1787, ruşii începură prin a cere Moldova şi numai la urmă se mulţumiră cu fruntaria Nistrului"
1788: Războiul ruso-austriac împotriva turcilor
1792: Tratatul de la Iaşi
Graniţa imperiului ţarist ajunge la cursul inferior al Nistrului. Acţiunea rusească în Moldova este caractetizată de Parant, viceconsul francez la Iaşi, 11 iunie 1798:
"Ruşii au pus stăpânire în această ţară pe toate spiritele şi nu-i de mirare; religiunea, acest mijloc totdeauna victorios faţă de ignoranţă, le-a deschis toate inimile.."
".. Popii greco-răsăriteni [Les Papas Grecs] au fost totdeauna şi sunt încă cu bunăseamă şi astăzi atâţia agenţi secreţi pentru Rusia în împărăţia otomană. Ei predică, sunt datori să predice necontenit popoarelor lor spre a-şi face meseria, iubirea cătră muscali şi ura pentru musulmani, aceşti necredincioşi care i-au robit. Şi este firesc după asta ca fiecare ortodox, fiecare moldovean de credinţă greco-răsăriteană să vadă în fiecare rus un prieten firesc, un frate, astfel simte cel puţin ţăranul. "
23 aprilie 1802: " Rusia cu orice preţ vrea să-şi asigure încorporarea acestor două provincii la împărăţia sa, spre a împinge, conform dorinţei Caterinei a II-a, limitele sale până la Dunăre se opinteşte să facă pe Ipsilanti domn al Ţării Româneşti"
..." Ce au făcut ruşii de 50 de ani încoace? Au luat Crimeea, Mica Tartarie, teritoriul Oczacovului, Cubanul, o parte a Georgiei, toată ţara până la gurile Fasului. Ei, când n-au armele în mână, caută să cotropească pe tăcute şi pe calea tratatelor. Dovadă tratatele lor relative la Moldova şi Ţara Românească." (1806, Ruffin, însărcinatul cu afaceri al Franţei la Constantinopol)
1806 - 1812: Ocupaţia rusă a Principatelor Române
25 iunie/7 iulie 1807: Tratatul de la Tilsit
... dintre Rusia si Franţa; ruşii ridică pretenţii de a păstra Bugeacul (Basarabia)
1809: Rusia proclamă anexarea Principatelor Române
"Acei care cunosc istoria Ţării Româneşti în epoca de la 1792 la 1806, ştiu pustiirile, jafurile, omorurile şi batjocurile de tot felul de care a avut parte acea nenorocită ţară din cauza mişcării astfel încurajate de Rusia, spre folosul scopurilor ascunse ale acestei puteri. În curs de trei ani numai ea plătise, peste birul obişnuit, 90 mii de pungi de bani, adică enorma sumă de 45 milioane, sub cuvânt de ridicare de trupe şi de alte măsuri de apărare împotriva lui Pasvant-oglu" (Hurmuzachi, ibid, piesa CCCCZZIII, p.228)
.."Generalii ruşi urmează să ridice din aceste nefericite provincii [Moldova şi Ţara Românească] contribuţii enorme: ei vor lăsa ţăranilor munteni şi moldoveni numai ochii ca să plângă."
" De când ruşii sunt aici, generalii en chef, Michelson şi Prozorovski, au avut întotdeauna cîte 300 lei (450 franci) pentru masa lor; Meyendor, Ţiţerov, Miloradovici şi chiar Lascarov cîte 200 lei; Bahmetievm, Ulanbius şi mai mulţi alţii câte 100 lei, toţi ceilalţi ofiţeri, gheliruri" (5 februarie 1808, raport al agentul francez Lamare)
"S-a pus în această provincie o dare de 30 lei de fiecare casă. Această dare dă loc la murmurele românilor de vreme ce este de cinci ori mai mare decât aceea ce o plătesc de obicei" (adjutantul Meriage, 18 februarie 1808)
"Această ţară este cu desăvârşire distrusă, ruinată şi depopulată dacă pacea şi o grabnică mântuire nu vin în ajutorul ei. Nu este pildă de vezaţiuni asămănătoare celor ce exercită la ţară ispravnicii îndemnaţi de divanul lui Ipsilanti şi de ordinile suverane ale ruşilor….Oameni foarte demni de credinţă mă încredinţează că sunt puşi la tortură în acelaşi teasc, piciorul bărbatului lăngă piciorul femeii, până când mărturisesc şi predau tot ce au. Nu mai este în ţară nici grâu, nici orz. De opt zile nu mai este pe piaţa Bucureştilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici verdeţuri. Ţăranii români vor pleca cu toţii, fie în Turcia, fie în Transilvania şi nu se vor mai întoarce niciodată." (27 martie 1808, raport al agentul francez Lamare)
"Ţara Românească este într-o stare de mizerie ce greu s-ar putea descrie. Şăderea într-însa a armatei ruseşti, care apasă întregă pe ea, precum şi lăcomia lui Ipsilanti au redus-o la cea de pe urmă mizerie." (8 iulie 1808, raport al agentul francez Sebastiani la Constantinopol)
"... Amicul şi aliatul meu, împăratul Rusiei, a alipit către împărăţia sa Finlanda, Moldova, Ţara Românească şi un ţinut din Galiţia. Nu sunt gelos de nimic ce s-ar ăntâmpla în bine acestei împărăţii" (Napoleon, 3 decembrie 1809)
" Ţara Românească este în starea cea mai deplorabilă, dările ce divanul este silit să le perceapă pentru trebuinţele armatei sunt de patru ori mai mari de ceea ce erau sub domni. Un nenorocit de ţăran care drept toată avere posedă o păreche de boi şi un car, plăteşte nişte biruri ridicîndu-se până la 40 lei pe lună. Totalul general, stabilit la sfârşitul anului 1809, reprezintă o sumă de 30 milioane pe care Ţara Românească a fost silită să le furnizeze ruşilor, de la intrarea lor în ţară, atât în bani cît şi în provizii deosebite. Trebuie să se adauge la aceasta tot ce bioerii, în mâinile cărora ruşii au vândut autoritatea adminsitrativă, au putut să mai stoarcă pentru propria lor socoteală, care se poate ridica la alt total de aproape zece milioane şi atunci işi va face cineva face o idee de nevoia în care se găseşte această nenorocită ţară.
Fapt este că, dacă această stare de lucruri mai ţine un an, Ţara Românească va fi o tară dărăpănată fără sorţi de mântuire şi care va trebui repopulată, căci o mare mulţime de săteni din satele care se află în apropiere de Dunăre, împinşi de desnădejde, au fugit şi mai fug încă în Bulgaria, spre părţile Şiştovului şi Nicopolei unde sunt foarte bine primiţi" (raport al agentului Ledoulx catre Champagny, 1810)
"Ţara Românească si Moldova. Aceste provincii sunt de o fertilitate admirabilă. Erau acoperite de turme de vite; dar oştirea rusească a mâncat astfel această ţară încât, la începutul anului 1809, ea nu mai oferea decăt icoana unui pustiu" (14 iulie 1810, raport al agentul francez Meriage către Relaţiunile Externe Franceze)
"Principatele române erau obligate să furnizeze armatei ruseşti toate proviziile şi să le şi transporte la locurile hotărîte; In anul 1808, cînd lipsa de nutreţ era cumplită, Prozorovski a cerut 70.000.000 puduri ( 1.146.000 tone) fân.
In septembrie 1808, se cer Moldovei, ca supliment, 80.000 cetverturi (aprox. 50.000 kile) grâu, 40.000 cetverturi (aprox. 25.000 kile) ovăz, 30.000 cetverturi (aprox. 19.000 kile) hrişcă, calculate a 10 lei, jumătate în bani, jumătate în natură.
Tot atunci se impune Ţarii Româneşti, suplimentar, o furnitură de 50.000 kile de grâu de Brăila, 80.000 kile de ovăz şi 120.000 care mari de fân.
În februarie 1809, se cer Moldovei 11.000 de care cu 44.000 boi, spre a aduce din Rusia 54.000 cetverturi grîu.
În 1810, Moldova era silită să cheltuiască 5.890.300 lei pentru armată si spitalele rusesti, afară de transporturile ce trebuia să le facă ţaranii şi de alte cheltuieli de tot felul- ca de ex, cele pentru porţia de carne ce ţările noastre fură îndatorite s-o procure zilnic , atât pentru fiecare soldat din oştire cât şi pentru fiecare bolnav aflat în spitalele ruseşti"
(Radu Rosetti - Acţiunea politicii ruseşti în ţările române povestită de organele oficiale franceze, Ed. Cartea Românească, 2000)
#17933
ai dreptate Dan!
RUSSISCH SCHWEIN ?! JA !!! JA !!!
================================
BOLSCHEWISTISCHEN LAUFEN EIGENTUM !!!
Bolschewistischen laufen Eigentum
================================
BOLSCHEWISTISCHEN LAUFEN EIGENTUM !!!
Bolschewistischen laufen Eigentum
CHEMODAN !!! VOKZAL !!! RUSIA !!!
================================
Pt dan : Ce propui dan-e sa ne impcam cu gandu suferintei populatie ROMANE din repMOLDOVA ? Sa plecam capul si sa pastem iarba in coontinuare ?
Moldovanul bland mioritic,credincios si primitor de musafiri,sa ales cu batjocuri si genocid din partea rusiei.
In ziua de astazi minoritatea rusilor din moldva coontinue sa ne injoseasca ca popor cu ideia ca moldova ii apartine din tot deauna lor si politica de rusicare fortata.
================================
Pt dan : Ce propui dan-e sa ne impcam cu gandu suferintei populatie ROMANE din repMOLDOVA ? Sa plecam capul si sa pastem iarba in coontinuare ?
Moldovanul bland mioritic,credincios si primitor de musafiri,sa ales cu batjocuri si genocid din partea rusiei.
In ziua de astazi minoritatea rusilor din moldva coontinue sa ne injoseasca ca popor cu ideia ca moldova ii apartine din tot deauna lor si politica de rusicare fortata.
Propun ca : rusii din repMOLDOVA sa invete sa sa vorbeasca limba de stat,care este cea ROMANA ! Daca NU ! AFARA !!!
afara cu ei, dan imi pare bine ca esti asa de bun, dar o sa vina timpul cind o sai cunosti mai bine, credema.
si pentru bolonia, nu uita ca rusia nu e italia si rusii nus italieni.
nu se schimba nu vor sa se schimbe si nu se vor schimba.
ultimul ex.georgia
si pentru bolonia, nu uita ca rusia nu e italia si rusii nus italieni.
nu se schimba nu vor sa se schimbe si nu se vor schimba.
ultimul ex.georgia
Porci bolshevichi !
va veni timpoo cind ii vom umili si noi pe toata adunatura de venetici ce sunt mai ales pe rusi
Rusii au trait multi ani intr-o tara unde se simteau ca acasa.S-au nascut aici,au crescut aici,au activat aici,au vorbit liber limba rusa.Si acuma cand peste noapte s-a schimbat politica vreti sa-i dam afara.Aici se vorbesc doua limbi.Asta e consecinta regimului sovietic.Si cum sa-i impunem sa invete limba romana?
Dane !este clar ca nimeni nu poate face asa minune ca sa intoarca tot ce ne-au furat cotropitorii rusi.Dar ei continua sa-si bata joc si in secolul 21 de populatia autohtona .Ai vazut vre-un rusofon sa vorbeasca cu respect despre noi basarabeni?Eu nu am vazut altceva decit dispret in asemenea cazuri . Si aceasta nu e o situatie normala ,noi trebue sa o schimbam in primul rind sa ne stimam singuri pe noi si sa-i impunem si pe ei sa ne stimeze>
Da,trebuie sa avem respect fata de noi insisi.Dar nu putem impune respect prin violente.Putem sa le inchidem gura prin alte modalitati,si anume sa aratam ca nu suntem asa cum zic ei.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}