M. Ghimpu: Vorbim aceeaşi limbă şi suntem cu aceeaşi identitate română
adăugat 01 decembrie 2009, 18:32, la Social
"Încă o dată în plus demonstrăm, că indiferent unde am locui, la Chişinău, la Maramureş, la Cluj, la Iaşi, la Timişoara, Arad, vorbim aceeaşi limbă şi suntem cu aceeaşi identitate română", a declarat în această seară preşedintele parlamentului şi, totodată, preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. El a participat la “Seara Românilor de pretutindeni”, eveniment care s-a dorit a fi o invitaţie, pentru moldoveni, să viziteze Maramureşul, una dintre cele mai pitoreşti regiuni ale României.Meşterii populari din zona Maramureşului au prezentat două expoziţii de artizanat, prima din icoane pe sticlă, realizată de Georgeta Tomşa, iar cea de-a doua de covoare ţesute în stil traditional şi vopsite în culori naturale, care sunt obţinute prin fierberea plantelor, a cojii de copac sau a paielor. Expoziţiile au fost însoţite şi de un program artistic la care au participat ansamblul folcloric de la Măgura-Cerneşti şi celebra familie de rapsozi maramureşeni Petreuş. Oaspeţii au fost invitaţi să guste şi bucate maramureşene, cârnaţi, caltaboş, sărmăluţe, pită făcută în casă şi tradiţionala palincă de prune.
“Dacă cea mai frumoasă viaţă este viaţa de turist, cea mai frumoasă ţară este ţara Maramureşului”, a afirmat preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu. “Eu n-am fost deseori acolo, dar am trecut pe acolo şi recomand basarabenilor, moldovenilor, să meargă în această ţară, să vadă cât este de frumoasă. Cât e de frumoasă România, dacă am lua aşa, de la Maramureş, pentru că în afară de munte şi mare sunt bănăţeni, ardeleni, maramureşeni, dobrogeni, iată că împreună suntem acea bogăţie a Domnului, pe care a lăsat-o pe acest pământ pe care cândva au locuit dacii şi tracii. Eu cred că o să vină şi acea zi în care nu o să mai avem această sârmă ghimpată şi această viză, care există pentru românii din Republica Moldova. Noi, Alianţa pentru Integrare Europeană, actualul guvern, vom face tot posibiliul să apropiem Republica Moldova de standardele europene şi aceasta înseamnă, de fapt, dispariţia tuturor barierelor. Să circulăm liber şi noi şi alţii la noi şi aşa, într-o bună zi, să fim în marea familie europeană unde să nu se mai discute ce limbă vorbim, cine suntem şi care este viitorul nostru. Viitorul nostru este viitorul European, împreună cu toţi acei cărora ne-a dat Dumnezeu să locuim pe acest pământ al vechii Dacii.”
La eveniment a fost prezent şi însărcinatul cu afaceri al ambasadei României la Chişinău, Alexandru Mureşan, care a amintit că ziua de 30 noiembrie, când românii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, este considerata şi “Ziua românilor de pretutindeni”, care precede “Ziua Naţională a României”, 1 decembrie.
“În această seară se întâlnesc, aici la dumneavoastră, Maramureşul cu Basarabia”, a declarat Alexandru Mureşan. “Maramureşul, ca regiune istorică, poate fi dată ca exemplu pentru modul în care a rezistat de-a lungul secolelor. Spiritul românesc s-a menţinut până astăzi şi, pe lângă acest exemplu, Maramureşul a devenit şi o zonă turistică ce poate fi vizitată. Ne întâlnim astăzi cu ocazia marii sărbători creştine a Sfântului Andrei care a fost instituită ca o sărbătoare a românilor de pretutindeni. Sfântul Apostol Andrei a fost cel care i-a creştinat pe români, care a răspândit creştinismul începând chiar din Dobrogea, către toate zonele locuite astăzi de români. Iată câte simboluri avem în această seară, sub auspiciile cărora ne adunăm, ne bucurăm şi sperăm ca viitorul să fie împreună. Dorim cu această ocazie să mulţumim şi conducerii actuale a Republicii Moldova pentru gesturile deosebite pe care le-a făcut în scurta perioadă de când a preluat mandatul şi de când putem şi noi spune că respirăm un aer mult mai curat. Mulţumim domnului preşedinte Mihai Ghimpu pentru întreg sprijinul pe care l-a acordat ambasadei, pentru reaşezarea relaţiilor noastre pe un făgaş cât mai normal.”
Situat în nordul României, Maramureşul este una dintre regiunile în care s-au păstrat cel mai bine vechile tradiţii populare. Zona atrage prin peisajele sale, cele 8 biserici de lemn incluse în patrimoniul cultural al UNESCO, celebrele porţi maramureşene sau Cimitirul vesel din Săpânţa.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲