Masa rotunda la Zlot: Romanii din Timoc se organizeaza in vederea recensamantului
adăugat 28 februarie 2011, 11:24, la Românii de Pretutindeni • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
In cadrul „Zilelor Culturii Rumanesti de la Zlot", sămbătă 26 februarie, a avut loc masa rotundă care a reunit organizatii romanesti membre ale Forumului Romanilor din Serbia dar si altele si unde temele principale au fost pastrarea identitatii rumânilor din Serbia de Răsarit şi pregatirea recensamantului, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
La masa rotundă, pe lânga organizatorii, „Ariadnae Filum" asociatia pentru cultura romanilor/vlahilor din Bor si „Primovara" asociatia culturala romaneasca din Zlot, la dezbatere au mai participat reprezentanţii Partidului Democrat al Rumanilor din Serbia, Asociatiei pentru cultura romanilor „Puntea Neamului" din Belgrad, Centrului informativ cultural din Brestovac, Forumul pentru cultura rumanilor-Bor, Asociatiei pentru cultura rumanilor Dunarea –Cladovo, Initiativa culturala rumanesca- Petrovac si Protopopul Protopopiatului Dacia Ripensis, Boian Alecsandrovic, insotit de parintele Ionut Mitu de la Parohia Malainita.
In cadrul dezbaterii participanţii la masa rotundă au subliniat situatia grea a Comunitatii rumânesti din Serbia de Răsarit si faptul ca nu exista nici-un fel de colaborare cu instituţiile statului sarb care ar trebuie să protejeze si sa ajute organizaţiilor rumaneşti.
S-au adus acuzaţii grele la adresa partidelor politice care sunt la guvernare, Partidul Democrat şi Partidul Socialist, care prin membrii lor au preluat conducerea Consiliului Naţional al Rumânilor.
Asociatiile romanesti prezente la dezbatere au declarat ca cei care conduc Consiliul National nu lucrează în interesul rumânilor, iar prin decizia din noiembrie când a fost eliminata limba română din statutul Consiliului, limba sarba fiind acum in statut ca limba oficiala, se urmareste asimilarea rapidă a rumânilor din Timoc.
Având în vedere că în campania pentru alegerea Consiliului au fost multe neregularităţi (anchetarea rumânilor care s-au înscris pe listele electorale pentru Consiliul de către poliţie si procuratura , înspaimăntarea românilor de catre membrii partidului democrat şi socialist...) si faptul ca acesta a eliminat limba romana ca limba a romanilor din Timoc, se poate spune ca intreaga conducere a Consiliului a pierdut credibilitatea la rumânii din Serbia.
Pentru recensamătul care se va desfăşura în octombrie toate organizaţiile s-au angajat că vor lua parte la campania de informare şi încurajare a rumânilor de a se declara rumâni/români. Iar prin activitatile care au avut loc in aceasta saptamana la Zlot, se poate spune chiar ca această campanie a inceput deja.
Dupa dezbatere a fost organizata „Sara Rumaneasca" in Caminul cultural din Zlot, cu muzica şi căntecele tradiţionale rumâneşti la care au participat peste trei sute de rumâni.
Cina festiva a inceput a cu rugaciune si binecuvantarea din partea parintelelui Boian Alecsandrovici, romanii din Zlot, ascultand pentru prima data rugaciunea spusa in limba romana.
"Şâzâtoare" la romanii din Zlot
Cu doua zile in urma, tot in cadrul "Zilelor Culturii Rumanesti" de la Zlot, a avut lor "Şâzâtoare", obicei la care sa adunat femeile din sat să arate mestesuguri traditionale , sau cum se zice la românii timoceni "Lucruri din mâni".
Femeile au tors la lână, au împletit. In acelaş timp barbaţi au aratat în practica jocuri din tinereţe şi copilaria lor "Plecerca, tunu". Seara bătrânii au povestit cum a fost odata si cum se tinea traditia pe vremea lor, iar unii tinerii romani din Zlot au participat pentru prima dată la"Şâzâtoare".
La acest eveniment a participat şi femeile membre Asociaţiei bisericeşti a femeilor ortodoxe "Sfânta Maxima"a Biserici Ortodoxe Române din satul Metoiţa şi din oraşul Bor.Cu aceasta ocazie Preşedinte Asociaţiei "Sfânta Maxima" domnişoara Sania Vaţici a declarat că unul din scopurile importante ale acestei asociaţii este pastrarea obiceiurilor tradiţionale româneşti.
Tot seara, participanţii la această manifestare au putut să audă ceale mai frumoase cântece populare româneşti.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲