![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (2)
Tipăreşte
Sus
Obraznicie bulgareasca! Martisorul este bulgaresc!
adăugat 01 martie 2008, 12:32, la Social
"Romanii incearca sa uzurpe obiceiul traditional bulgaresc al Babei Marta si al martenitsa!" Este vorba practic despre sarbatorile Babei Dochia si Martisorului. Avertismentul apare in presa bulgara, care acuza romanii ca si-au insusit cele doua ritualuri bulgaresti, pe care le-au redenumit apoi, fara niciun fel de rusine, transmite Antena 3, preluata de Romanian Global News.
Vecinii de la sud ne pun astfel la zid pentru nevinovatul simbol al primaverii, invinuindu-ne de un fals ordinar. "Oricine navigheaza pe Internet poate cadea in plasa falselor informatii potrivit carora snurul alb-rosu face parte dintr-o sarbatoare traditionala romaneasca, numita martisor", scriu jurnalistii publicatiei Standart, uitand ca o mare parte din folclorul lor vine de la romanii de la sud si de la nord de Dunare, pe care si l-au insusit spunand ca este bulgaresc. Fenomenul este foarte vizibil in Timocul Bulgaresc, dar si de-a lungul Dunarii unde exista inca o puternica comunitate romaneasca autohtona. Zonele locuite de bulgari, vecine acesteia au copiat in bulgara cantecele si dansurile romanesti, care dealtfel se regasesc si de cealalta parte a Dunarii, in Romania.
In Romania, cele mai vechi dovezi ale sarbatorii traditionale de martisor au fost gasite de arheologi la Schela Cladovei, in Mehedinti, si dateaza de acum mai bine de 8.000 de ani. Acolo au fost gasite pietre de rau cu urme de vopsea alba si rosie, culorile a caror impletire simbolizeaza geneza si regenerarea vietii. Martisorul este cunoscut in popor drept sarbatoarea traditionala a primaverii, ocazie cu care femeile primesc mici cadouri legate cu un snur alb-rosu.
Datina asemanatoare din Bulgaria poarta numele de Martenitsa si este legata de perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor tari in anul 681. Atunci apare pentru prima data impletirea a doua fire - alb si rosu - ca simbol care ii fereste pe oameni de necazuri. Ca si la romani, martenitsa se poarta din prima zi a lunii martie. De cele doua fire rasucite intre ele se agata monede sau margele, ca o amuleta protectoare impotriva spiritelor rele.
O alta sarbatoare pe care bulgarii ne-au acuzat ca le-am furat-o este cea a Babei Marta, echivalentul Babei Dochia, la noi. Aceasta este una dintre cele mai indragite datini din calendarul popular bulgaresc, facand referire la o batrana care isi schimba dispozitia de la o zi la alta. Atunci cand Marta zambeste, soarele straluceste pe cer, iar atunci cand este suparata, vremea urata isi face simtita prezenta.
Traditia Martisorului
Martisorul este un obicei specific romanesc mostenit de la daci si romani, inexistent la alte popoare. Numele popular al lunii martie - "martisor" este de origine latina (martius). Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra sarbatoarea "Matronalia". In aceasta zi se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si agriculturii.
Pentru stramosii nostri, anul nou de la 1 martie insemna reinvierea naturii. Martisorul, simbol al primaverii, se confectiona din fire de canepa sau lana (mai tarziu din bumbac), albe si rosii, care se leagau in forma de 8. De acest snur se atarnau monede din aur sau argint, dar si fire de iarba, muguri sau flori. In zonele romanesti stravechi, mamele prindeau copiilor martisorul la gat, la mana sau la picior, obiceiul pastrandu-se si astazi in unele sate. Martisorul se poarta toata luna martie.
Intre 1 si 9 Martie, in "Zilele babelor", primavara se lupta cu iarna alungand-o. In cele noua zile, baba Dochia apare torcand pe langa oi, imbracata in noua cojoace, scuturand in fiecare zi cate unul.
La inmanarea martisorului de 1 Martie copiii veneau din locurile insorite de pe munte pana in pragul casei cu brazdele de iarba si cu primele flori de corn. Fiecare membru al familiei trecea de trei ori pragul peste brazda, mama iesea cu colaci, iar florile se treceau din gura in gura, pentru ca oamenii sa devina tari precum lemnul de corn. Floarea de corn se purta legata impreuna cu cele doua fire, alb si rosu, pana la sfarsitul sarbatorilor.
In ultima zi a lunii martie, inainte de rasaritul soarelui, avea loc ritualul scoaterii martisorului si predarii lui catre natura. In localitatile de la campie martisorul se pune pe un pom inflorit sau in crengile visinilor, ciresilor sau prunilor.
In satele de la munte si deal, martisorul se pune pe cornul sau macesul inflorit. Cu monedele de la martisoare, fetele cumpara cas, pentru ca toata vara sa le fie fata bucuroasa si alba. Exista credinta ca martisorul este ridicat de randunele si purtat spre soare, binecuvantand astfel norocul celui care l-a pus in pom.
In Dobrogea, Martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie 'mare si înaripat'. 'Martisorul' era un dar ce-si trimiteau romanii, unul altuia, în ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur spanzurat de un gaietan de matase împletit cu fire albe si rosii pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gat, pana cand întalnea cea dintai roza înflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit.
Banutul însemna îmbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii.
In satele Transilvaniei, Martisorul rosu-alb din lana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor,pentru ndepartarea deochilui,a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, a puterii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin însasi "culoarea vietii".
Prima zi a lui Martie se numea în calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, cand fetele se spalau "cu apa de omat" ca sa fie "curate, frumoase, albe ca neaua".
Bihorenii credeau ca însasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din "zilele babelor" te face frumos si sanatos, iar în Banat se obisnuia ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obraji rostind descantecul "drogobetelui de dragoste": 'Floare de fraga/ Din luna lui Mart/ La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti'.
Dupa "Martisorul în traditia romaneasca", Dr. Maria Bocse
Reamintim ca in Bulgaria traiesc circa 150.000 de romani, supusi unui crunt proces de asimilare, care nu se bucura de recunoasterea statutului de minoritate nationala si nu au dreptul de a se educa sau asculta slujba religioasa in limba materna. De-a lungul timpului diplomatia romaneasca nu a facut nimic pentru ca acesti romani sa beneficieze de drepturile celor 10.000 de bulgari din Romania, transmite Romanian Global News.
#420
Iar si-o dau in petic bulgaroii cu ceafa groasa ...
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}