Astăzi, se împlinesc  72 de ani de când a fost scrisă o  pagina neagră în istoria Basarabiei. La 23 august 1939 a fost semnat Tratatul de neagresiune între Germania lui Hitler şi Uniunea Sovietică a lui Stalin, care  conţinea un Protocol adiţional secret, cunoscut sub numele de  Pactul Ribbentrop-Molotov.  În punctul 3 al acestui document secret se stipula că:  “în privinţa Europei de Sud-Est, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru partea de est a Regatului României, Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii”.     

În temeiul acestei întelegeri de împărţire a zonelor de influenţă în Europa, la 26 iunie 1940, URSS a remis  României un ultimatum prin care cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord în calitate de “despăgubire”.

Sovieticii au recurs în ultimatumul respectiv la falsuri indiscutabile, susţinând că majoritatea populaţiei este de origine ucraineană: “Basarabia este populată în principal cu ucraineni”. Lucrul acesta evidenţia şi mai mult caracterul arbitrar al acţiunii ruşilor care, cunoscând situaţia reală, au făcut uz de fals pentru a pretinde legitimitatea pe care nu o aveau.

În realitate, ambele ţări vroiau să se asigure reciproc în procesul de împarţire în două a ceea ce rămăsese neocupat şi neîmpărţit din Europa. Semnarea tratatului a dus de facto la împărţirea Poloniei, iar câteva săptămâni mai tarziu şi la invadarea de către URSS a Lituaniei, Letoniei şi Estoniei . Iulian Fruntaşu în cartea sa, “O istorie etnopolitică a Basarabiei” susţine că  acest Pact a determinat în cele  din urmă scindarea Europei prin Cortina de fier, între anii 1945-1989.  În aceşti 44 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democraţiei şi a economiei libere în toate ţările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure, aservite Kremlinului, şi de economii centralizate, de stat.

Pentru Basarabia acest tratat secret a însemnat, de fapt, a doua rupere a ei de la Patria-Mamă, prima realizându-se în 1812. Populaţia majoritară a avut de suferit  ample procese de reprimare, care erau instrumentate prin executări şi deportări ale băstinaşilor în  zone îndepărtate ale Imperiului Sovietic. Foametea organizată, colectivizarea forţată, goana după “culaci” şi deportarea acestora a condus la exterminarea unui număr impunător de români basarabeni.  Bilanţul persoanelor omorâte sau deportate din Basarabia pe timpul ocupaţiei sovietice este de peste 300.000 de personae, conform Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Ideologia sovietică  urmărea schimbarea raportului etnic  dintre populaţia  aborigenă şi  minorităţi.  Pentru  a muşamaliza preponderenţa netă a etnicilor români, URSS a recurs la colonizarea Basarabiei cu populaţie alogenă. Faptele în cauză au avut un impact formativ asupra conştiinţei basarabenilor şi au pregătit terenul pentru perceperea “corectă” a ideologiei comuniste şi a procesului de sovietizare/rusificare.

Astfel, Pactului Ribbentrop-Molotov râmâne a fi  un episod crucial în istoria dezvoltării statalităţii româneşti. Prin executarea lui a fost atacată unitatea românilor, edificată cu mare drag  în 1918. Consecinţele acestei mari nedreptăţi comise de hegemoniile secolului XX se resimt foarte mult asupra dezvoltării actuale a Basarabiei, ce rămâne şi astăzi scindată şi supusă în permanentă presiunilor de deznaţionalizare a populaţiei majoritare.

Astăzi, datoria noastră este să condamnăm acest furt istoric şi să  ameliorăm repercursiunile negative ale dezbinării repetate a neamului român.  

În acest sens amintim că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat de către OSCE, de către Parlamentul României şi al Republicii Moldova în anul 1991, de asemenea şi Preşedintele României, Traian Băsescu a condamnat pactul în 2005, în plenul camerilor reunite a Parlamnetului României. Mihai Ghimpu, fost preşedinte interimar al Republicii Moldova, a semnat la 24 iunie 2010 un decret prin care declara 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice din 1940 şi de condamnare a regimului totalitar comunist. Decretul se încheiea cu solicitarea retragerii de către Federatia Rusă, succesoare de drept a Uniunii Sovietice, a trupelor şi armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. În cele din urma, decretul a fost declarat în justiţie neconstituţional. 

Cu toate acestea trebuie să urmăm îndemnul lui M. Ghimpu: "Trebuie să promovăm adevărul şi să educăm noua generaţie prin adevăr. Nu poate exista o societate sănătoasă atunci când politica adevarului este înlocuită cu o politică a minciunii şi a nedreptatii".

Vă recomandăm şi: Pactul Ribbentrop-Molotov (1939)

http://cristiucana.wordpress.com/