Paştele Blajinilor este sărbătoarea închinată celor adormiţi
adăugat 24 aprilie 2009, 10:26, la Social
La o săptămână după Sf. Paşti, se sărbătoreşte Paştele Blajinilor sau Paştele Mic, Paştele Morţilor, cum se mai spune în unele localităţi. Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaţi dintre noi.În această zi se depun ofrande pe morminte, se împart pomeni, se întind mese în cimitir, lângă biserică sau, în unele regiuni, chiar şi în câmp. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.
Părintele Ioan Herţa, paroh al bisericii "Sfinţii Arhangheli" din satul Slobozia Mare, Cahul, ne-a spus că Paştele Blajinilor este, în primul rând, sărbătoarea închinată celor adormiţi şi de aceea se mai numeşte Paştele celor adormiţi. În unele localităţi, Paştele Blajinilor se prăznuieşte în Duminica Tomei, în altele - după Săptămâna Luminată. De obicei, enoriaşii se adună la biserică şi, după Sfânta Liturghie, în sunetele clopotelor, cu steaguri şi lumânări aprinse, se îndreaptă, împreună cu preotul, spre cimitir, unde se oficiază slujba pentru pomenirea celor adormiţi. În unele localităţi, se practică de a merge la cimitir cu ouă încondeiate, cozonac, mâncare, unde sunt sfinţite de către preot şi se împart tuturor, în special celor sărmani şi oropsiţi.
Tot de Paştiele Blajinilor, potrivit părintelui Ioan Herţa, în unele localităţi creştinii merg la cimitir înainte de răsăritul soarelui, "precum s-au dus mironosiţele la mormântul Mântuitorului nostru, cu miresme şi toate cele pregătite". "La fel, şi enoriaşii, în zilele de azi, vin la morminte, aprind candele pentru cei adormiţi, tămâind mormintele şi împărţind pomeni pentru amintirea lor", a spus preotul.
Creştinismul i-a "adoptat" pe Blajini, transformându-i într-o categorie aparte
Tradiţia sărbătoririi Paştelui Morţilor este legată şi de numele Blajinilor, considerate fiinţe mitice. Potrivit site-ului crestin-ortodox.ro, credinţele despre blajini sunt multe şi contradictorii. Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii şi că, de atunci, susţin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creştinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeţea şi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioşi, blânzi şi înţelepţi. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare şi de legătura dintre ei şi oameni, care se menţine prin intermediul acestui praznic.
Izvorul Tămăduirii
În vinerea din Săptămâna Luminată, adică în preajma sărbătoririi Paştelui Blajinilor, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămăduirii. Părintele Ioan Herţa spune că această sărbătoare îşi are începutul pe timpul Împăratului Leon cel Mare, care a zidit o biserică şi a sfinţit-o în cinstea Maicii Domnului, după ce a găsit un izvor şi a vindecat un orb, prin puterea cea mai presus de fire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. "În cinstea acestei minuni, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămăduirii. În această vinere atât de importantă duhovniceşte, în biserici se săvârşeşte Sfinţirea Apei mici, după o rânduială specială. Toată agheasma făcută în cursul anului este făcătoare de minuni. Agheasma de la această sărbătoare are o semnificaţie aparte pentru credincioşii care o primesc, cu credinţă, în cinstea Maicii Domnului, care ne ocroteşte, prin rugăciunile ei către Mântuitorul Iisus Hristos, în toată vremea şi în tot ceasul", a spus părintele Ioan.
Preotul a menţionat şi biserica din oraşul Brăila, care, la fel, a fost zidită pe locul unui izvor făcător de minuni, care izvorăşte doar în această perioadă a anului. Acolo merg în pelerinaj, în fiecare an, foarte mulţi credincioşi.
Minusculul imperiu RM este cârpit din pamant furat de la romani, ucraineni, gagauzi, bulgari si alte natii, pamant pe care traiesc vreo 50 de lifte care mai de care mai asiatice, cu ochii oblici, puturosi si cersetori congenitali. De asta sunteti niste impostori fara istorie, fara identitate etnica si care traverseaza o criza identitara, materiala si spirituala nemaiîntalnita pana acum pe fata pamantului. Nu sunteti voi, basaraboii, unica republicuta polietnica din lume? Dumnezeu a varsat carul cu prosti intre Prut si Nistru. Pana si veneticii veniti de aiurea se prostesc pe pamantul vostru.
Minusculul imperiu avorton, cersetor si polietnic dintre Prut si Nistru este format, deci, din mai multe parti furate de la alte tari. La fel si Rusia este un imperiu urias care s-a format prin furt de la toate popoarele cu care a venit in contact. Ia spune tu dreed, avortonule basarabean, de la cate tari a furat pamant Ucraina? Asa ca avortonule dreed, pupa-i in fund pe toti romanii!
Dar sa nu dea Dumnezeu cel sfant, avortonule polietnic si comunist basarabean, ca noi romanii urmasi ai lui Stefan cel Mare, Mihai Viteazul si Avram Iancu sa vrem sange! Sper sa nu imbatranesc pana nu omor un basarabou polietnic, cel putin, pe campul de lupta! Urasc de moarte toti avortonii polietnici dintre Prut si Nistru! Moarte voua, polietnicilor venetici dintre Prut si Nistru!
Dacii ,nu au luat nici un pamant de la nimeni, doar si-au aparat glia ; altii ne-au cotropit.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲