Zeci de etnici români din  Timoc au fost anchetaţi de poliţia sârbă în legătură cu finanţarea de către Bucureşti a organizaţiilor româneşti din Serbia

Încurajate  de declaraţiile raportorilor Consiliului Europei care au afirmat că Belgradul respectă drepturile minorităţilor, autorităţile sârbe au lansat un nou val de atacuri la adresa comunităţii româneşti din Valea Timocului.

Evenimentele grave petrecute, în ultima vreme, în Valea Timocului (Serbia) arată politica de forţă a autorităţilor de la Belgrad în ceea ce-i priveşte pe etnicii români. Reacţia României faţă de încălcarea drepturilor românilor a fost de fiecare dată una prudentă. Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia (PDRS), cea mai importantă organizaţie românească din Serbia, susţine că vizita raportorilor europeni la Belgrad nu a determinat Serbia să respecte drepturile minorităţilor, ci dimpotrivă. 

Balasevic a acordat un interviu, în exclusivitate, pentru "Adevărul".

"Adevărul": Ce s-a întâmplat după plecarea din Serbia a celor doi oficiali ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)?

Predrag Balasevic: A doua zi, în ziarul "Danas" a fost publicat un articol, în care  oficialii APCE Davit Harutyunyan şi Sinikka Hurskainen au declarat că Serbia respectă drepturile minorităţilor şi că faţă de ultima vizită, au fost făcute progrese importante. Culmea, în aceeaşi zi, Primăria din Zajecar a încercat să demoleze clopotniţa bisericii ortodocse din Sipicova, pe motiv că nu ar fi avut aviz de construcţie. Este însă vorba de o construcţie provizorie şi, potrivit legislaţiei sârbe, nu era nevoie de autorizaţie. 

 
"Adevărul": Şi care ar fi motivele reale?   

Predrag Balasevic: Motivul este foarte clar. Biserica Sârbă nu vrea ca Biserica Română să se extindă în satele româneşti din Serbia de Răsărit (Valea Timocului).

"Adevărul": Ce s-a mai întâmplat apoi? 

  
Predrag Balasevic: Mai mulţi membri ai comunităţii româneşti au fost citaţi la poliţie pentru a da declaraţii legate de presupusa finanţare de către România a campaniei electorale pentru alegerile Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CMNV). Au fost chestionaţi dacă banii primiţi de la Bucureşti de către organizaţiile neguvernamentale româneşti din Serbia au fost cheltuiţi în scop politic.

  
"Adevărul": Am înţeles că nu a fost singurul incident petrecut în ultimele zile...

Predrag Balasevic: Într-un articol publicat zilele trecute în ziarul "Novosti", episcopul sârb de Bacica, Irinei Bulovic, l-a atacat dur pe preotul bisericii româneşti de la Malainica, Bojan Aleksandrovic. Declaraţia a fost făcută în contextul în care mai multe asociaţii româneşti din Serbia au cerut intervenţia Senatului României pentru încălcarea drepturilor noastre religioase.

"Adevărul": Sunt izolate astfel de incidente?  

Predrag Balasevic:Se pare că este o continuare la ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2010, când la Petrovac au fost audiaţi de procurori peste 300 de români pentru presupusa falsificare a semnăturilor de pe liste la alegeri.  

"Adevărul": Cum explicaţi acest val de agresiuni asupra minorităţii româneşti?

Predrag Balasevic: Clasa politică din Serbia, dar şi presa de la Belgrad, văd prin vizitele noastre la Bucureşti aproape un act de trădare. Venim la Bucureşti pentru că am încercat tot ce am putut la Belgrad, dar nu am avut nicio susţinere. 

"Adevărul": Ce le-aţi spus raportorilor APCE care monitorizează respectarea drepturilor minorităţilor de către autorităţile sârbe? 

Predrag Balasevic: Le-am dat date concrete despre fraudarea alegerilor pentru Consiliul Naţional, din iunie 2010. De exemplu, în 96 de secţii de votare, reprezentanţii noştri nu au fost admişi în comisiile de votare. În aceste localităţi noi nu am avut nici măcar un vot. Le-am mai spus raportorilor că ne este încălcat dreptul la învăţământ în limba maternă. În mai multe localităţi, cum ar fi Sipicova, Petrovac sau Kucevo, cererile părinţilor de a se deschide clase cu predare  în limba română au fost respinse de Ministerul Învăţământului. 

"Adevărul": Pe agenda anului viitor figurează evenimente importante pentru comunitatea românească. Care sunt acestea? 

Predrag Balasevic: Vorbim în primul rând de recensământul naţional, care va fi în primăvară. Tot anul viitor se aşteaptă în Serbia alegeri parlamentare anticipate. De asemenea, dacă se va adopta noua lege a administraţiei locale, atunci vor avea loc şi alegeri locale. 

"Adevărul": Cât de important este recensământul pentru comunitatea românească?   

Predrag Balasevic: În Valea Timocului sunt 154 de localităţi pur româneşti şi alte 46, mixte. Vrem ca în urma recensământului să arătăm numărul real al românilor din Serbia de Răsărit. Avem serioase suspiciuni că autorităţile vor încerca să falsifice acest recensământ. Avem experienţa din 2002, când la recensământ oamenii au fost intimidaţi pentru a nu se declara români.

România, îngrijorată de situaţia din Serbia

Directorul  Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, susţine că România priveşte cu îngrijorare ce se întâmplă în Valea Timocului. "Nu vom accepta ca românii să fie discriminaţi, fie că ne referim la educaţie sau la libertate religioasă. Orice încercare de a limita drepturile comunităţii româneşti nu face decât să întârzie un proces de revenire la normalitate, la îmbrăţişarea acelui set de valori pe care România îl garantează tuturor minorităţilor, inclusive celei sârbe", a declarat Eugen Tomac pentru "Adevărul".

Limba română, interzisă în  Timoc

Românii din Serbia au fost împărţiţi artificial de autorităţile de la Belgrad în două comunităţi etnice distincte şi organizaţi în Consiliul Naţional al Minorităţii Române, cu sediul la Novi Sad - Voivodina (comunitate recunoscută ca fiind românească) şi Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe, cu sediul la Petrovac - Valea Timocului (comunitate nerecunoscută ca fiind românească). Astfel, autorităţile sârbe au făcut tot posibilul pentru a legitima o minoritate vlahă şi o limbă vlahă, create artificial, pentru a grăbi asimilarea populaţiei româneşti.

Alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor, din iunie 2010, au fost precedate de o campanie agresivă a autorităţilor sârbe împotriva celor care s-au înscris pe listele româneşti, cu anchete în masă şi intimidări ale poliţiei, dar şi cu acuzaţii la adresa României că ar încerca asimilarea vlahilor de pe Valea Timocului. Peste 300 de localnici din Petrovac şi Pojarevac au fost ridicaţi noaptea din casele lor. Aceştia au fost ameninţaţi şi făcuţi trădători pentru „vina" de a se fi înscris pe listele româneşti.

Privaţi de orice drepturi

În noiembrie 2010, noua conducere a Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe din Serbia, formată din socialişti şi democraţi, de orientare antiromânească, a adoptat un nou statut. Documentul stipulează că limba maternă a aşa-zişilor vlahi este limba sârbă şi nu cea română. Demersul, care încalcă flagrant drepturile minorităţii române, este un prim pas făcut pentru standardizarea aşa-numitei limbi vlahe pe baze slavone. Cazul este unic în Serbia, niciunui alt consiliu naţional al unei minorităţi nefiindu-i interzisă folosirea limbii materne.

În Serbia românii trăiesc în Voivodina, unde le sunt recunoscute drepturile, dar şi în Timoc - asociaţiile româneşti aproximează numărul lor între 250.000-300.000, majoritari în 154 sate şi în 46 de sate cu populaţie mixtă. Pentru că nu-i recunoaşte drept români, statul sârb nu respectă reciprocitatea culturală, stipulată de tratatele şi acordurile diplomatice bilaterale încheiate de reprezentanţii guvernelor României şi Serbiei. Românii din Timoc nu se bucură de niciun fel de drepturi lingvistice, educaţionale, culturale specifice minorităţilor.