Priorităţile diferitelor portofolii: aplicare fără pripă, dar fermă

adăugat 27 septembrie 2009, 15:25, la Alegeri 2009

Eficientizarea agriculturii, depolitizarea efectivelor MAI, independenţa Justiţiei, asanarea programei şcolare prin retragerea din circuit a ruşinoaselor manuale de istorie integrată, et cetera, &cetera

Mai multa lume a opinat ce priorităţi ar trebui să se afle pe masa guvernului Filat în debutul acestui mandat, când se fac tot mai simţite efectele crizei economice. De la Sănătate la Economie sau de la Transporturi la Educaţie, în fiecare sector se impun măsuri urgente, care nu trebuie neglijate de şefii instituţiilor respective. Care sunt aceste decizii şi care va fi impactul lor am încercat să aflăm de la proaspetii ministri din guvernul Filat. Noii membri ai cabinetului de ministri spun că se vor strădui să contribuie la realizarea noului program de guvernare. Fiecare dintre ei au anumite priorităţi de activitate şi au promis că vor fi activi şi transparenţi.

Prins în noul plan de guvernare, actualul ministru al agriculturii, Valeriu Cosarciuc, spera ca ministerul să absoarbă cât mai multe fonduri europene, apoi spera să reuşească să descentralizeze instituţia“, dar mai intai de toate: „În primul rând e asigurarea securităţii alimentare a R. Modova şi în ceea ce priveşte asigurarea unei balanţe comerciale pozitive în viitoarea perioadă. Un alt obiectiv foarte important şi care îl aşteaptă toţi ţăranii şi cei care lucrează în domeniu, este eficentizarea sistemului de subvenţionare în agricultură.”

Europa Liberă: Cât ar trebui să coste un kg de struguri?

Valeriu Cosarciuc: 2 lei şi 20 - 2 lei şi 50 pentru ca ţăranul să-şi poată recupera cheltuielile.

Europa Liberă: Un litru de lapte?

Valeriu Cosarciuc: Dacă să facem comparaţia, un litru de lapte şi un litru de apă, cred că trebui să avem aici alte niveluri de preţuri. Dar nu trebuie să ne oprim la cifre.

Europa Liberă: Piaţă de desfacere cum căutaţi să găsiţi pentru producătorii agricoli?

Valeriu Cosarciuc: Ceea ce va face guvernul actual se va concentra asupra dezvoltării pieţelor. Vom susţine din partea bugetului de stat crearea acestor centre post recoltare, adică aşa numitele case de ambalare, ca să aibă posibilitatea ţăranii să-şi aducă marfa, să fie sortată, să fie ambalată şi să fie pusă în frigider. Şi astfel, cel care se ocupă cu exportul să găsească această marfă procesată. Aici noi obţinem valoare adăugată. Noi ne dorim foarte mult ca ţăranii să participe la formarea acestor case se ambalare, să aibă şi partea lor în ceea ce priveşte procesarea şi creşterea valorii a produsului lor. Şi un obiectiv foarte important – crearea reţelei de întreprinderi de procesare la nivel de sate, de comune. Ţăranul nu va fi bogat dacă se va ocupa numai cu agricultura primară. În programul de guvernare şi ca priorităţi în acest domeniu este ca să atragem fonduri pentru a investi în aceste întreprinderi neagricole la nivel de comună.

Europa Liberă: Dar e posibil de atras aceste fonduri?

Valeriu Cosarciuc: Este posibil. Avem semnarea de la partenerii de dezvoltare care doresc să vină în R. Moldova.

Europa Liberă: Dle Cosarciuc, se vorbeşte foarte mult – monopol asupra vinificaţiei, monopol asupra zahărului, monopol asupra tutunului, cum demonopolizati aceste ramuri?

Valeriu Cosarciuc: Nu vom permite de exemplu, ca vinul să fie exportat numai printr-o întreprindere cum a fost până nu demult “Mold Bio Vin” cu beloruşii. Dar acest monopol a fost creat de către guvernare şi de către cineva din partea cealaltă şi toţi agenţii economici erau obligaţi să treacă prin această întreprindere ca să facă export în Belorusia. Şi vreau să vă spun ce se întâmplă aici. Agenţii economici din R. Moldova vinuri au cumpărat, mai ales materiale de şampanie cu 0,45 USD, acolo era comercializat cu 0,85 USD, dar cel mai dramatic că agentul economic respective, nici nu s-a achitat cu 0,45 USD.

Europa Liberă: Ziceam că aceasta e valabilă şi pentru tutungerie şi pentru zahăr.

Valeriu Cosarciuc: Pentru toate produsele. Nu vorbesc numai despre vinuri, dar cel mai afectată a fost acestă ramură. Întreprinderile de vinificaţie au 1 miliard 300 milioane datorii la bănci. Au peste 2 miliarde datorii la alţi agenţi economici. Au datorii 200 milioane lei pentru achiziţia de struguri. Ţăranul în principiu nu a primit banul pentru ceea ce el a furnizat. E un dezastru. Noi trebuie să găsim soluţia şi rapidă, fiindcă şi anul acesta agenţii economici din vinificaţii nu achiziţionează struguri, pentru că conturile sunt blocate, multe întreprinderi sunt în situaţii de faliment, altele sunt pe calea falimentului. Trebuie foarte rapid să găsim soluţii, dar împreună cu agenţii economici, prin politicile promovate de către guvern, noi trebuie să creăm condiţii ca să deblocăm situaţia şi în ceea ce priveşte achiziţia de struguri şi în ceea ce priveşte în general exportul şi realizarea stocului de vin. Noi avem 24 de milioane decalitri stocuri de vin. Dacă nu se întâmplă nimic în ceea ce priveşte livrarea producţiei, înseamnă că vom avea 37 milioane decalitri la începutul anului. E foarte mult. Asta înseamnă bani blocaţi. Iar pentru bugetul statului asta înseamnă ca atunci când agentul economic funcţionează, angajează forţă de muncă, plăteşte salariu şi face defalcările respective în buget, respectiv la Impozitul pe venit şi la contribuţia Fondului Social.

Ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Anatol Şalaru, a fost acuzat de către parlamentarii comunisti că nu se va descurca în funcţia încredinţată, întrucât este doctor de profesie. In replica Anatol Șalaru a spus ca „Titanicul” a fost construit de profesionişti, iar Arca lui Noe de un amator”. Referindu-se la priorităţi, Anatol Şalaru a menţionat că acestea vor ţine de ameliorarea situaţiei drumurilor şi dezvoltarea parteneriatului public privat prin atragerea investiţiilor.

Anatol Şalaru: Trei priorităţi: dezvoltarea drumurilor, atragerea investiţiilor străine, parteneriat public privat şi securitatea traficului.

Europa Liberă: Se zice că a fost mare corupţie la Ministerul Transporturilor.

Anatol Şalaru: Da, se vorbeşte că este unul din ministerele cele mai corupte.

Europa Liberă: Cum veţi combate corupţia?

Anatol Şalaru: Prin transparenţă, prin atragerea organizaţiilor obşteşti, instituţiilor media în luarea tuturor deciziilor.

Europa Liberă: Când va avea R. Moldova drumuri bune?

Anatol Şalaru: Când vom avea bani.

Europa Liberă: Cum atrageţi fonduri?

Anatol Şalaru: Prin parteneriatul public privat.

Europa Liberă: Şanse?

Anatol Şalaru: Şanse foarte mari.

Europa Liberă: Care ar trebui să fie salariul unui angajat din Ministerul Transporturilor?

Anatol Şalaru: Nici nu ştiu ce salariu au acum. O să vedem.

Dar iata cum isi prioritizeaza activitatea noul ministru al apararii Vitalie Marinuta.

Vitalie Marinuţă: Să constituim o armată care va putea să contribuie împreună cu alte structuri de forţă la combaterea tuturor pericolelor.

Europa Liberă: Are nevoie R. Moldova de armată?

Vitalie Marinuţă: R. Moldova deşi este o ţară neutră ea are nevoie de armată, care este în primul rând un simbol al statului.

Europa Liberă: Ce efectiv ar trebui să aibă Armata Naţională a Moldovei?

Vitalie Marinuţă: De ajuns ca noi să ne îndeplinim misiunile care sunt propuse de Guvern, şi ca să asigurăm liniştea şi stabilitatea ţării noastre, în special de pericole externe, terorism.

Europa Liberă: S-au făcut auzite nişte voci precum că din moment ce aţi avut câteva şederi de lungă durată în SUA aţi fi un adept al NATO. Moldova trebuie să tindă ca să ajungă în Alianţă?

Vitalie Marinuţă: Unul din principiile bază reiterate în programul de guvernare este procesul de integrare europeană şi vorbind de securitate, trebuie să fim nu doar consumatori ai securităţii, dar şi să aducem aportul nostru la securitatea europeană, securitatea mondială. Adică, dacă suntem într-o frăţie europeană nu trebuie numai să mâncăm din pâinea lor, dar trebuie să contribuim la crearea acestei pâini. Eu cred că Programul de Parteneriat pentru Pace, Programul de Parteneriat al Moldovei cu structurile de securitate europeană este un proces bun iniţial. Mai departe urmează să ducem consultări cu poporul.

Istoricul Leonid Bujor, proaspatul ministru al educatiei are si el anumite prioritati:

Leonid Bujor: În primul rând vom retrage Codul Învăţământului care nu a fost promulgat de fostul preşedinte al R. Moldova, dat fiind faptul că el conţinea foarte multe lacune. Vom elabora un Cod care corespunde tuturor standartelor europene, astfel dând posibilitate tinerilor ca să obţină cunoştinţe profunde. O altă sarcină prioritară este revenirea la normalitate în domeniul învăţământului, fiindcă avem unele lucruri care sunt stranii, de exemplu dicţionarul moldo-român, pe care pedagogii îl percep ca un lucru ruşinos. Avem manualul de clasa a 9-a, manualul de clasa a 12–a a cursului de Istorie Integrată, care conţin lucruri foarte ruşinoase şi departe de cercetarea ştiinţifică. Vom sprijini toate domeniile învăţământului, atât preuniversitar, cât şi cel universitar. Vom colabora eficient atât cu Academia de Ştiinţe, vom sprijini cercetarea ştiinţifică în domeniul Universităţilor, Academiilor din R. Moldova. Sunt sigur că voi reuşi, inclusiv cu antrenarea a noi specialişti de performanţă în realizarea programului.

Europa Liberă: Veţi majora salariile profesorilor?

Leonid Bujor: Deci, premieru Vlad Filat a spus de la tribuna centrală că una din sarcinile prioritare a noului guvern este majorarea salariilor bugetarilor, inclusiv a pedagogilor.

Polițiștii bătăuși vor fi concediaţi din funcțiile pe care le dețin și vor fi trași la răspundere penală, promite noul Ministru al Afacerilor Interne, Victor Catană, care mai are si alte intentii.

Victor Catană: Vin în fruntea acestui minister pentru a face ordine. Se observă tendinţa de a creşte crimele cu caracter organizat, care atentează asupra proprietăţii, crimele de ordin violent asupra persoanelor şi este necesar de a întreprinde toate măsurile pentru a stopa creşterea criminalităţii. În acest timp, unul din motivele pe care eu le observ este şi absenţa într-o oarecare măsură sau neluarea măsurilor în stoparea acestora din partea ministerului, legate de politizarea excesivă a efectivului.

Europa Liberă: Ce reforme trebuie promovate în cadrul MAI?

Victor Catană: În primul rînd ar fi necesar de revăzut structura organizaţională, pentru evitarea unor dublări în activităţile noastre. De a propune Guvernului şi ulterior Parlamentului modificare a Hotărârii Guvernului privind strucura organizatorică şi numărul de efectiv al regulamentului MAI, care va da posibiliate anume de a depolitiza, demilitariza, decentraliza poliţiei şi apropierea de cetăţeni. Asigurarea legalităţii şi respectării stricte a disciplinei structe de serviciu.

Si în justiție nu vor mai fi admise ordine politice, iar persoanele compromise vor fi concediate din sistemul judecătoresc, susține noul Ministru a Justiției, Alexandru Tănase.

Alexandru Tănase: Restabilirea independenţei justiţiei. În primul rând modificări ample de instrumente penale, civile, de contencios administrativ. Modificarea structurii de organizare judecătorească, în sensul eliminării instanţelor economice. Este o chestiune extrem de importantă pentru noul guvern. Un alt aspect important ţine de restabilirea integrităţii corpului de judecători.

Europa Liberă: Chiar să ajungă moldoveanul să zică că nu mai sunt judecători corupţi?

Alexandru Tănase: Nu vom reuşi să eliminăm corupţia într-o zi, două. Nu este un obiectiv realist. Dar de a da un ton de moralitate şi integritate corpului de judecători va fi posibil. De altfel, judecătorii trebuie să înţeleagă un singur lucru. Începând cu ziua de azi, ei vor avea de activat în condiţii când vor trebui să-şi asume responsabilitatea pentru hotărârile adoptate, deoarece nu vor primi comenzi nici de un fel de la noua guvernare.

Europa Liberă: La CEDO vor ajunge mai puţine cereri?

Alexandru Tănase: Este o problemă. Câte cereri ajung la CEDO. Este foarte important care este esenţa lor. Dacă cererile vizează anumite mecanisme legislative, este o chestiune normală. Toate ţările trec printr-o asemenea situaţie. În mod cert, vom încerca ca prin actul de guvernare pe care îl vom impune să nu mai avem cereri sau plângeri la Curte pe cazuri de tortură sau cazuri de acapărari ilegale de afaceri şi de lipsire ilegală de libertate.

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să aibă un judecător?

Alexandru Tănase: Nu este o problemă exclusiv de salarizare a judecătorilor, este o problemă de integritate. O persoană care este coruptă nu poate fi repusă sau redusă la normalitate prin majorarea salariului. Salariul unui judecător trebuie să fie mare, unul adecvat. De altfel şi în programul de guvernare avem o sarcină aparte de a stabili o corelaţie clară dintre finanţarea justiţiei şi produsul intern-brut.

Europa Liberă: Primul lucru pe care o să-l faceţi când o să ajungeţi în biroul ministrului Justiţiei.

Alexandru Tănase: Sper un singur lucru, că transferul de dosare de la ministerul Justiţiei către noul ministru şi noua administraţie, va avea loc într-o manieră mai civilizată decât a avut loc, mă refer la doamna Greceanâi şi la acei miniştri care şi-au depus demisia din funcţiile lor.

Europa Liberă: S-au făcut auzite voci care spun că dosarele au început să se distrugă.

Alexandru Tănase: Distrugerea dosarelor în ministere este o infracţiune. Fiecare caz va fi examinat în parte. Dacă asemenea fapte se vor adeveri, vom sesiza Procuratura Generală şi vom cere tragerea la răspundere a tuturor celor care au comis asemenea acte. Bine, nu cred că mergem cu ideea de a concedia un nunăr anumit de angajaţi. În mod clar vor fi disponibilizări şi remanieri de cadre. În mod special mă refer la persoanele, care prin acţiunile lor au comis ilegalităţi în perioada guvernării comuniste. Este vorba, în mod special de componenta care ţine de înregistrarea partidelor politice şi organizaţiilor neguvernamentale. Aici vom avea o reorganizare de proporţii.

Valentina Buliga, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, a spus că nu este deranjată că este singurul ministru de gen feminin în actualul cabinet de miniştri. Potrivit ei, mai multe femei se vor regăsi la funcţiile de vice-miniştri, iar printre prioritati ar fi urmatoarele.

Valentina Buliga: Fiecare cetăţean a R. Moldova are astăzi nevoie de protecţie din partea statului. Dacă este asigurat, să-i creăm într-adevăr acest mecanism de protecţia în cadrul asigurărilor sociale. Dacă nu are un un loc de muncă, trebuie să ne gândim cum să-l creeăm ca să-i oferim cetăţeanului această oportunitate.

Europa Liberă: Câte locuri de muncă ar ăutea fi deschise?

Valentina Buliga: Îmi vine foarte greu să fac astăzi promisiuni, cum a făcut cândva cineva. Vom evalua încă o dată această situaţie, vom vedea care sunt domeniile prioritare, în care trebuie să ne reorientăm politicile în domeniul pregătirii profesionale. Să ne gândim cum susţinem cetăţenii noştri care au fost migranţi şi se întorc.

Europa Liberă: Cum aţi putea să-i susţineţi?

Valentina Buliga: Prin diferite mecanisme, inclusiv fiscale. Ca cetăţeanul nostru să fie cointeresat ca cu cei 10 mii de euro întors în ţară să-ţi înceapă o mică afacere.

Europa Liberă: Pentru că foarte mulţi moldoveni se gândesc la majorări de îndemnizaţii, de facilitări. Haideţi să vedem, nu sunt prea multe pături vulnerabile? Segmente de oameni neputiincioşi?

Valentina Buliga: Avem marea misiune se evaluăm şi să vedem ce se întâmplă în profunzime în acest domeniu, pentru că există inechitate în societate. Cu părere de rău în ultimii ani s-a dezvoltat o societate dependentă de aceste alocaţii şi prestaţii. Noi trebuie să creăm acest mecanism de evaluare. Noi trebuie să evaluăm nevoile cetăţeanului la nivel de familie, la nivel de comunitate..

Si ministru finantelor Veaceslav Negruţă isi propune anumite prioritati.

Veaceslav Negruţă: Priorităţile vor fi în primul rând rezolvarea problemei cu finanţarea deficitului bugetar. Avem o gaură foarte mare. Vom diversifica sursele atât pe intern, cât şi externe. E gaură de cel puţin 2 miliarde 700 milioane lei, dar în câteva zile vom face o radiografie a situaţiei cu bugetul. Una-i sursele de finanţare a deficitului. Doi, amendamente la legea bugetului pentru 2009 şi trei este legea bugetului pentru anul viitor. Principiile politicii fiscale pentru anul viitor cadrul de viitor pe termen mediu şi respectiv proiectul de lege pentru 2010.

Europa Liberă: Se zice că până acum guvernarea comunistă avea simpatii şi repartiza mijloace financiare pentru administraţia publică locală în funcţie de ce partid reprezintă. Cum va fi acum?

Veaceslav Negruţă: Va fi foarte simplu. Criterii şi principii foarte clare de repartizare a banului din centru spre teritorii, indiferent de coloratura organelor locale.

Europa Liberă: Leul se va deprecia?

Veaceslav Negruţă: Vreau să vă spun că ceea ce se întâmplă azi pe piaţă pare a fi mai mult un mesaj psihologic trimis de unele grupuri sau operatori din piaţă.

Europa Liberă: Mesajul dvs?

Veaceslav Negruţă: Vom asigura stabilitate în primul rând cu Banca Naţională pe piaţa valutară.

Europa Liberă: Dar se va mai devaloriza leul?

Veaceslav Negruţă: Eu cred că noi vom depăşi această situaţie de încercare de a destabiliza piaţa chiar în ziua de azi sau mâine şi după asta vom avea o evoluţie normală pe piaţa valutară. Vom face ca piaţa să fie una liberalizată, fără intervenţii excesive a unor jucători de piaţă.

Europa Liberă: Un acord cu FMI?

Veaceslav Negruţă: Da, va fi în timpul cel mai apropiat Misiunea aici. Vor începe negocieri şi sper spre sfârşitul lunii octombrie-noiembrie să avem şi un rezultat ce ţine de un noul program cu Fondul.

Autor: Valentina Ursu
Sursa: www.europalibera.org

#17362

Boala din trecut a democratilor a fost cea de a substitui prioritatile economice cu discutii desarte despre denumirea limbei, istoriei, identitatii, democratie, coruptie etc., care nu pot fi nici masurate cu metru, nici cantarite cu kilogramul. CONSTRUITI INFRASTRUCTURA ORASELOR, ORASELELOR SI SATELOR SI IN REST VETI VEDEA CUM INTREPRINZATORII STRAINI SI AUTOHTONI SINGURI VOR VENI SI VOR SCHIMBA SITUATIA ECONOMICA IN BINE. IN PLAN EXTERN - NEGOCIATI UN ACORD CALITATIV NOU CU UE SI OBTINETI MAI MULT SI MAI REPEDE DECAT CELE PRECONIZATE IN PARTENERIATUL ESTIC. AR FI DE AJUNS DE DUS LA CAPAT MACAR POLITICA DE VICINATATE A UE, CARE PREVEDEA SI CIRCULATIA LIBERA A PERSOANELOR, DE RAND CU CEA A CAPITALULUI SI MARFURILOR.

A comentat vicol 27 septembrie 2009, 17:52