Republica Moldova se află pe locul 75  în clasamentul libertăţii presei la nivel mondial, ceea ce reprezintă un progres considerabil de 39 locuri pentru Moldova, comparativ cu indexul libertăţii presei de anul trecut, când țara noastră a ocupat locul 114, se spune în raportul anual al Organizației ”Reporters sans Frontieres”.

Treisprezece dintre cele 27 de membre UE sunt în primele 20 de ţări ale indexului libertăţii presei, însă câteva state dintre celelalte 14 rămase ocupă locuri foarte îndepărtate de vârful clasamentului. Astfel, Italia este pe locul 49 (din 178), pe care îl împarte cu Burkina Faso, în timp ce România este pe locul 52, împreună cu Maldive.

În raport se constată că Uniunea Europeană nu este omogenă în ceea ce priveşte libertatea presei şi, mai mult, diferenţele dintre ţările cu bune performanţe în acest domeniu şi cele cu rezultate slabe continuă să se adâncească, un fenomen ce stârneşte "îngrijorarea" organizaţiei media.

Per total, Uniunea Europeană continuă să piardă poziţii în clasamentul mondial al presei, chiar dacă unele dintre ţările membre se regăsesc pe locurile fruntaşe.

Ca tendinţă generală în lume, grupul ţărilor represive din punctul de vedere al libertăţii presei se extinde.

Elveţia se menţine în fruntea clasamentului libertăţii presei, loc pe care îl ocupă din 2002. Alături de această ţară, pe locul I figurează Finlanda, Islanda, Norvegia, Olanda, Suedia, considerate de Reporteri fără Frontiere "motoare ale libertăţii presei".

Statele Unite sunt pe locul 20, iar Rusia pe locul 140 (din 178 de ţări monitorizate), după Turcia şi Etiopia.

Există, potrivit organizației, zece ţări "unde nu e bine să fii ziarist", în frunte cu "triada infernală" - Eritreea, Coreea de Nord, Turkmenistan -, căreia i se alătură Iran, Myanmar, Siria, Sudan, China, Yemen şi Rwanda.

Pentru prima oară de la crearea acestui clasament anual, în 2002, Cuba nu face parte din ultimele zece clasate, dar ocupă locul 166 din 178.

Pentru întocmirea acestui index, Reporteri fără Frontiere a pregătit un chestionar cu 43 de criterii în funcţie de care a evaluat nivelul libertăţii presei în fiecare ţară. Printre criterii se numără orice fel de încălcări ce afectează direct jurnaliştii (asasinate, pedepse cu închisoare, atacuri fizice şi ameninţări) şi ştirile media (cenzura, confiscarea unor numere de ziare, percheziţii şi ameninţări). De asemenea, se ţine cont de gradul de impunitate de care se bucură cei responsabili de nerespectarea libertăţii presei şi măsoară şi nivelul autocenzurii şi al abilităţii media de a investiga şi critica. Presiunea financiară, care este din ce în ce mai comună, are rolul său în stabilirea scorului final.