Reprezentanţii minorităţii române de dincolo de Dunăre cer ajutorul Guvernului de la Bucureşti pentru a opri procesul de asimilare din partea Sofiei. Doi români din zona Vidinului povestesc cum au fost săriţi de bulgari la recensământul efectuat luna trecută.

De aproape un an, minoritatea română din Bulgaria nu a mai primit niciun ban pentru susţinerea celor 17 şcoli în care se învaţă în limba maternă. Statul român a început să finanţeze în urmă cu cinci ani învăţarea limbii în câteva clase din localităţile cu populaţie română. 

Cursurile se ţin doar sâmbăta şi duminica. Şcolile nu sunt nişte instituţii propriu-zise, ci sunt improvizate în casele profesorilor, unde copii şi adulţi se adună la masa din sufragerie, iar cheltuielile cu plata dascălilor sunt minime: 100 de euro pe lună. Acum două zile, doi reprezentanţi ai Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria (UERB), Ivo Filipov Gheorghiev şi Nicolai Marinov Pacev, au venit la Bucureşti pentru a cere ajutorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP). 

Asimilare prin sărăcirea populaţiei

În memoriul depus şi la Preşedinţia României, aceştia au cerut ajutor pentru păstrarea identităţii naţionale şi oprirea procesului de asimilare la sud de Dunăre, iar una dintre căi este susţinerea în continuare a acestor şcoli. Preşedintele Uniunii, Ivo Gheorghiev, medic de ambulanţă de meserie, spune că românii de la sud de Dunăre pot numai să vorbească, fiindu-le dificil să citească şi nu pot să scrie. „Dacă mai ştie vreunul un pic să citească, asta e pentru că a învăţat engleza sau franceza la şcoală, dar nu se descurcă defel cu literele specifice. Cu gramatica, deloc. De fapt, acum e aşa: bunicul şi bunica nu ştiu bulgăreşte, nepotul sau strănepotul nu ştie româneşte. Nepotul se duce la ei şi se uită unul la altul, nu ştiu să schimbe două cuvinte. E un fenomen foarte grav. Din cauza sărăciei, tinerii nu au ce să mănânce, pleacă din zonă şi în doi - trei ani uită limba de tot".

Bunicii învaţă pentru nepoţi

Gheorghiev spune că zona Vidinului a fost catalogată drept cea mai săracă din Uniunea Europeană şi că aceasta este „ultima pârghie a procesului de asimilare, a aduce omul la sapă de lemn şi a-l face să plece singur din zonă". De cinci ani, prin mâinile profesorilor au trecut vreo 900 de copii din zona Vidinului, Kozoloduiului şi a Plevnei. În sudul Dunării există 98 de sate româneşti, pe lângă Kozludui sunt 25 de sate, iar în zona Vidinului, 32 de sate. „În fiecare an am primit bani din partea Guvernului român pentru menţinerea celor 17 şcoli, bani care ne ajungeau uneori doar pentru 10 luni. Până anul trecut, când am primit bani doar pentru 12 şcoli şi doar pentru patru luni. De atunci n-am mai primit nimic", povesteşte românul.

Însă în Bulgaria învăţarea în sine a limbii române este un risc. Profesorul Nicolai Pacev (Nicolae Raţă, ca nume românesc) povesteşte ce riscă cei 60 de elevi care vin la el acasă, cu vârste între 4 şi 70 de ani: „Vin oameni de 70 de ani ca să-şi înveţe nepoţii alfabetul. Dacă vin părinţii celor mici, îşi pierd serviciul cum se află că fac şcoală în limba română. Şi interesul este mare, însă mamele au început să-i oprească, pentru a nu-i «face» români. Teroarea faţă de români a fost foarte mare la noi, bătrânilor le este frică şi acum. Omul Securităţii îşi trimite copilul două - trei ore la cursuri ca să mă asculte. Am fost chemat la Poliţie să dau listele elevilor care au fost la 
cursul meu".

Recensământ cu omisiuni

Românii mai povestesc şi cum au fost presaţi de autorităţile bulgăreşti la recensământul din luma martie ca să se declare bulgari, şi nu români, printr-o şmecherie funcţionărească: recenzorul care venea la ei să completeze formularele le spunea din prima că cele trei rubrici care se refereau la limba maternă, apartenenţa etnică şi la religie „nu sunt obligatorii" şi sărea peste ele. Nicolai Pacev a cerut să răspundă la ele. 

„Atunci femeia a schimbat pixul cu creionul sub ochelarii mei şi a scris cu creionul «română», am întrebat de ce scrie cu creionul, a zis «ca să nu greşească ceva». La insistenţele mele, a scris «română» cu pixul". Dar nu era rubrică pentru limba sau etnia română, erau doar pentru bulgari, turci şi rromi, aşa că l-au trecut la „şi alţii". Românii spun că guvernul bulgar vrea să dovedească faptul că minorităţile nu există şi că aceasta este politica lor, la fel ca în Grecia şi Franţa. 

DRP: „Suntem la curent cu situaţia"

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a precizat, pentru „Adevărul", că au primit, de la toţi românii de peste hotare, 400 de solicitări . Acesta este şi motivul pentru care sesiunea de finanţarea nu s-a încheiat, aşa cum era programat, pe 15 martie. În plus, DRP a pus la dispoziţia românilor din străinătate cursuri de limba română online pe site-ul instituţiei. 

„Noi am putut  finanţa doar proiectele până în luna mai (n.r. 2010)", a declarat şeful DRP, secretarul de stat Eugen Tomac. Pentru anul în curs, proiectele nu au fost încă aprobate. Pe site-ul DRP, la capitolul finanţări pentru românii din Bulgaria, ultimele actualizări sunt din 18 martie 2010, pentru clasele pilot cu predare în limba română şi pentru a treia ediţie a „Festivalului de cântece şi dansuri populare româneşti" de la Albotina. 

Şeful DRP a mai declarat pentru „Adevărul" că s-a văzut, ieri, cu reprezentanţii românilor din Bulgaria şi că le-a ascultat punctul de vedere. În privinţa învăţării în limba română, România intenţionează să extindă proiectul de învăţare a limbii române sub coordonarea Institutului Limbii Române şi în Bulgaria. Referitor la recensământ, Eugen Tomac spune că este la curent cu întreaga situaţie, dar că trebuie aşteptate rezultatele oficiale. 

300 de mii de români trăiesc, potrivit unor informaţii neoficiale, în Bulgaria.

De ce turcii sunt nişte minoritari mai binevăzuţi la Sofia

Românii nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică, pentru simplul fapt că, în Bulgaria, Constituţia nu acceptă existenţa minorităţilor, ci doar a grupurilor etnice.

Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria (UERB), spune că românii din Bulgaria nu pot solicita drepturile de grup, pentru că statul bulgar recunoaşte doar drepturile omului, ale individului, şi nu ale unui grup. „Pe de altă parte există şi un dublu standard, adică drepturile grupurilor de rromi şi turci sunt recunoscute. Pentru că ţiganii sunt susţinuţi de Uniunea Europeană şi băneşte şi sufleteşte, iar turcii au sprijinul politic al statului lor, sunt binevăzuţi şi au şi Partidul pentru Drepturi şi Libertăţi. Dar acesta oficial nu este un partid minoritar, are o conducere naţional-turcă şi cei care votează pentru el sunt majoritari turci. Ei sunt în Parlament, şi pendulează cam ca UDMR în România, la stânga sau la dreapta şi adesea sunt cea mai importantă ţintă politică”.

Slujba ţinută incognito în româneşte

Gheorghiev spune că românii n-au voie să participe la alegeri ca minoritari. „Politicienii români există în alte partide. În Bulgaria este interzisă organizarea ca minoritate etnică sau religioasă. Slujbă în limba română se ţine într-un singur sat, Rabova, şi mai avem doi preoţi în alte sate care le ţin incognito. Dar şi alea doar la slujbele private, adică la nunţi, botezuri şi înmormântări, ne-a dat voie mitropolitul Dometian de la Vidin, care s-a speriat că religia ortodoxă se va pierde din cauză că mulţi locuitori au devenit atei între timp, din cauză că nu aveau slujbă în limba lor. Cele oficiale se ţin în slavonă veche”.

Afaceri care susţin minoritatea

Liderul asociaţiei românilor spune că guvernul bulgar vrea să dovedească, la fel ca în Grecia, Franţa, şi este doar politică, că minorităţile să nu existe, să fie un stat uninaţional.”Iar pe turci statul lor îi susţine cu toate mijloacele: au construit uzine, au cumpărat pământuri, dau salarii oamenilor şi ţin legătura şi cu cei care s-au dus în Turcia. Iar cu partidul lor dau bani pentru drumuri în zonele lor. Turcii au emisiuni, ziare, cărţi şi şcoli în limba lor. Şi statul bulgar îi ajută pentru că sunt o masă electorală puternică”.