Pe data de 19 martie, am avut plăcerea de a participa la lansarea primei sesiuni de seminarii “Relații internaționale și diplomație” organizată de Fundația Creștin-Democrată în incinta Aulei Bibliotecii Centrale Universitare Carol I.

Prima sesiune a adunat entuziasmul  a peste 200 de tineri implicați politic și social, intrigați de a descoperi informații relevante cu privire la tematica primului seminar “Prioritățile politice ale diplomației românești”, precum și a celor care vor urma pe parcursul săptămânii.

Moderatorul primului seminar a fost Excelența sa, Teodor Baconschi, fost Ministru al Afacerilor Externe al României, presedinte și membru fondator al Fundației Creștin-Democrate.

Cursul a început cu o scurtă introducere în istoria diplomației tradiționale, punând accent pe rolul și funcțiile acesteia de a pregati terenul deciziilor politice, precum  si pe modul cum s-a schimbat acestea în timp datorită revoluției sistemelor informaționale.  Mai apoi, D-nul Baconschi a vorbit despre germenii de formare a sistemului instituțional international, începând cu Acordul de la Bretton Woods, cel care a pus bazele Sistemului Monetar Internațional (inclusiv  fondarea FMI), despre construcția europeană întemeiată prin CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), OSCE, despre vidul geopolitic creat de căderea URSS, formarea Pachetului BRICS până la instituționalizarea altor forme de integrare și/sau cooperare regională.

D-nul Teodor Baconschi nu a ezitat să ne relateze lucruri interesante din experiența sa profesională: cum se organizează o vizită a unui președinte în altă țară? Ce rol au în acest sens Serviciul Extern de Informații și Ministerul Afacerilor Externe? Cât de covârsitor este cuantumul resurselor alocate de stat pentru formarea unei rețele diplomatice globale, dar mai ales în eficientizarea instrumentului său  diplomatic? Cum se situează România la acest capitol în raport cu alte țări? De ce trebuie ignorată odată și pentru totdeauna păguboasa  doctrină a izolaționismului? Și ce obligațiuni de etică și etichetă poartă diplomații în activitatea lor profesională?

De asemenea, D-nul președinte al  F.C.-D. a subliniat, în mod deosebit, importanța stringentă a formării unui corp dimplomatic bine instruit, competent și impecabil în contextul în care României îi revine în 2019 să preia președenția UE.

A doua parte a discuției s-a axat pe descrierea stării de lucruri în care se situează relațiile diplomatice ale României cu principalii ei parteneri, dar în primul rând cu statele vecine.

Cum a evoluat relațiile cu Ucraina, până și după deblocarea acestora? De ce România are nevoie de o relație prietenească cu Ucraina și invers? De ce România este interesată direct de aderarea cât mai rapidă a Serbiei în UE și ce implicații va avea Acordul de Asociere asupra respectării drepturilor minorităților în regiune? Cum este mimată prietenia și tradiția între vecini în contextul în care capitala sârbă este legată prin autostrăzi moderne cu multe centre urbane europene, însă nici una din ele nu duce spre Timișoara? De ce rata investitiilor sîrbe în România este una nesemnificativă (70 milioane euro)? De ce între București și Sofia persistă o lipsă de colaborare și o compețiție neloială în procesul de compatibilizare cu modelul europen? Cum a evoluat parteneriatul strategic al Românei cu Polonia și Turcia? Dar cu Parteneriatul Estic? Este oare primul model de democrație islamică capabil să devină o mare putere regională? Care este limita inferioară a PIB-ului ca o țară să-și permită statutul de putere regională?  De ce “jocul România-Rusia-Moldova este unul cu sumă nulă” și care a fost schimbarea de paradigmă ce tintește relaxarea tensiunilor diplomatice? Toate acestea și multe alte întrebări și le-a propus să le explice participantilor, Domnia sa, Teodor Baconschi.

 Prima lecție s-a sfârsit prin incitarea unui dialog deschis cu publicul. Tinerii au fost  interesați de probleme diverse, precum: impactul semnarii de către România a unui Tratat fiscal, rolul României în structurile euro-atlantice și în implementarea strategiei UE pentru securitate, previziuni și pronosticuri etc.

Personal, mă bucur că am fost selectată să particip  la acest seminar, fiindcă mi-a permis să-mi consolidez cunoștintele pe care le aveam în acest domeniu, dar mai ales să-mi acoper niște “goluri de cunoaștere” care mi-au acutizat nevoia de informare.

Mulțumesc organizatorilor și aștept să mă bucur de alte seminarii la fel de frumoase pe parcursul urmâtoarelor 3 săptămâni!