Senatorul Viorel Badea, membru al Delegaţiei parlamentare române la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, a depus două amendamente la raportul privind „Reconcilierea şi dialogul politic în ţările din fosta Iugoslavie”, prezentat de Pietro Marcenaro, din partea Delegaţiei italiene la APCE şi care a fost dezbătut, în plenul Adunării, în data de 26 ianuarie 2011, transmite Romanian Global News.

Primul amendament se referă la completarea paragrafului 7.5. din proiectul de rezoluţie al raportului şi a propus ca apelul Adunării adresat ţărilor din fosta Iugoslavie de a accelera eforturile pentru implementarea eficientă a legislaţiei antidiscriminare şi în domeniul protecţiei minorităţilor să fie completat cu următorul text:  „să investigheze pe deplin şi într-un termen rezonabil toate incidentele de violenţă, intimidare şi hărţuire împotriva grupurilor minoritare.”

Al doilea amendament vizează adăugarea unui nou paragraf la proiectul de recomandare, după cum urmează:

„3.7. menţine problema nediscriminării şi a protecţiei minorităţilor naţionale pe ordinea de zi, în special în procesele care evaluează onorarea obligaţiilor şi activităţile de cooperare cu Consiliul Europei ale tuturor ţărilor din fosta Iugoslavie, menţionate în raport”.

Plenul Adunării a adoptat în unanimitate amendamentele propuse de reprezentantul Delegaţiei române la APCE, iar, în susţinerea acestora, Viorel Badea a declarat că adoptarea acestui raport reprezintă „un prim pas spre aprofundarea unei politici susceptibile să ofere un cadru optim de functionare a regimului de protecţie a minorităţilor din fosta Iugoslavie, precum şi un instrument eficient pentru monitorizarea cu obiectivitate a parcursului european al ţărilor din această regiune în drumul lor spre integrare europeană, din perspectiva tratamentului acordat minorităţilor naţionale”.

Amendamentele au fost introduse in contextul prezentei presedintelui Serbiei Boris Tadici, la Strasbourg unde a si sustinut un discurs in fata parlamentarilor APCE.

Romanian Global News reaminteste ca autoritatile din Serbia duc o politica agresiva de asimilare a celor peste 300.000 de romani/vlahi din Timoc, care nu au scoli in limba materna, nu au mijloace mass-media, iar accesul la cultura in limba materna le este restrictionat.

Aceleasi autoritati, dupa ce au fraudat alegerile pentru Consiliul National a Minoritatii Nationale Rumane, au anchetat peste 300 de romani pentru ca numele lor apareau pe lista romaneasca care a participat in aceste alegeri. Anchetele continua si in prezent, inclusiv impotriva principalilor lideri ai romanilor din Timoc, acestia si familiile lor fiind tinuti sub o presiune constanta de catre politia si procuratura sarba.

Actiuni antiromanesti sunt indreptate si impotriva Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) din Timoc, unde lacasuri si cladiri ale BOR sunt amenintate cu daramarea, iar autoritatile sarbe, laice si bisericesti, fac presiuni asupra credinciosilor romani sa nu mearga la slujbele BOR.

In aceste conditii lideri politici de la Bucuresti au sustinut blocarea procesului de integrare a Serbiei in UE, pana cand drepturile romanilor/vlahilor din Timoc nu vor fi aceleasi cu drepturile pe care Romania le acorda sarbilor din Romania.