"Ca la fiecare sfarsit si inceput, e bine sa tragem linie si sa vedem ce realizari sau ce impact au avut discutiile pe o anumita problematica. In cazul nostru, rezolutiile din 2007, de la ultima editie organizata, a Universitatii de vara de la Izvoru Muresului, au adus si schimbari pozitive dar au inregistrat si stagnari sau chiar degradari in unele aspecte" a declarat Eugen Popescu, presedintele executiv al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni care, alaturi de Centrul European de Studii Covasna-Harghita este organizatorul celei de a X-a editii a scolii de vara a romanilor de pretutindeni.

• In 2007, in rezolutia finala, sugeram ca problematica romanilor de pretutindeni ar trebui sa fie parte constituenta a Strategiei de Securitate Nationala, iar semnatarii rezolutiei finale, participantii la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului cereau Consiliului Suprem de Aparare a Tarii organizarea unei sedinte dedicate romanilor de pretutindeni si problemelor cu care se confrunta acestia in relatia lor cu autoritatile romane.

Iata ca in 2010 nu a avut loc nici o sedinta de acest fel insa problematica pastrarii identitatii romanilor de pretutindeni face parte distincta, astazi, din Strategia de Securitate Nationala.

• Tot in editia din 2007 si in rezolutia acesteia solicitam guvernului reorganizarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni dar si depolitizarea si debirocratizarea acestuia si finantarea proiectelor dupa metodologia europeana.

In ceea ce priveste reorganizarea acesta a trecut, in 2009, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe in subordinea primului ministru asa cum era si firesc. S-a reusit si o alta organizare a lui iar finantarea se face prin intermediul unei comisii de evaluare, formele de finantare semanand cu cele europene. Sunt probleme in continuare in ceea ce priveste legislatia privind finantarea.

• Dezvoltarea unui lobby, in cadrul institutiilor europene, pentru apararea drepturilor romanilor din vecinatatea Romaniei

Ei bine, la acest capitol, am putea spune ca nici una din formatiunile politice care au reprezentanti in Parlamentul European nu si-a fixat ca obiective acest lucru. Din cate stim partidele politice nu au comisii politice care sa se ocupe de romanii din afara granitelor, fie ca vorbim de cei din jur sau de cei din diaspora, fiecare cu problemele lor. Din stiinta mea un singur partid, care are si reprezentanti in Parlament, PD-L-ul, are o comisie la nivel de partid, insa aceasta nu s-a mai intrunit de ani buni iar reprezentantii PD-L in Parlamentul European reactioneaza numai cand e vorba de drepturile romanilor din Spania si Italia, la fel ca si cei ai PSD.

• Urgentarea adoptarii legii privind redobandirea cetateniei romanilor din Basarabia, Bucovina si Cadrilater si facilitarea obtinerii cetateniei romane de catre ceilalti etnici romani din jurul frontierelr si Balcani

La acest punct as dori sa subliniez faptul ca s-au facut progrese remarcabile in ceea ce priveste acordarea cetateniei, desi loc pentru mai bine exista oricand. Prin deschiderea in acest an a doua noi consulate ale Romaniei in Basarabia, la Cahul si Balti, prin deschiderea de 5 centre regionale care deservesc romanii basarabeni, prin restructurarea directiei din cadrul Ministerului Justitiei care se ocupa de acordarea cetateniei romane si transformarea in Agentie Nationala s-au depasit o parte din problemele legate de redobandirea cetatenei.

Prin faptul ca in Parlamentul de la Bucuresti exista si parlamentari care reprezinta romanii de pretutindeni s-a realizat iarasi un lucru pozitiv, care insa trebuie dublat de un interes crescand al acestor parlamentari, nu numai de comunitatile romanesti care le asigura voturi, dar si de cele care au mare nevoie de protectia statului roman, fara insa a conta la vot. Este o chestiune de morala.

• Elaborarea unor proiecte de formare profesionala a profesorilor de limba romana, a preotilor ortodocsi, ziaristilor, sociologilor si a altor specialisti pentru comunitatilor romanesti din vecinatatea Romaniei;

La acest punct al rezolutiei trebuie mentionat ca pasi pozitivi s-au realizat numai in formarea profesorilor de limba romana din comunitatile romanesti din jurul granitelor, mai multe institutii, precum DRP-ul sau ICR-ul, avand la ora actual proiecte concrete pentru acest segment. In ceea ce priveste celelalte categorii profesionale la fel de importante pentru pastrarea identitatii comunitatilor, nu s-au gasit inca formule de lucru. Ziaristii din jurul granitelor s-au constituit intr-o forma de organizare iar cei din Europa intr-o alta dar nu ma intrebati ce activitate au derulat pentru ca nu as putea sa va spun. Ceea ce am realizat insa este constituirea asocaitiei ziaristilor romani din America de Nord, la inceputul acestui an si aceasta forma de organizare inca incipient a facut lobby pentru drepturile romanilor din Timoc, cand acestia au fost supusi presiunilor politice in aceasta primavara.

A fost prima masura concreta in care mass-media de expresie romana de pe continentul nord-american a scris constant despre abuzurile care se intamplau la acel moment in Serbia, au redactat la randul lor un material, protest, pe care l-au inaintat Departamentului de Stat al SUA.

De asemenea pot spune ca problema romanilor basarabeni a inceput sa isi gaseasca locul in media romaneasca din SUA si Canada, poate si gratie faptului ca, din pacate, trebuie sa spun, comunitatea basarabenilor din aceasta parte de lume se mareste pe zi ce trece.

Este totusi un fapt concret ca intamplarile de la 7 aprilie 2009 au zguduit intreaga comunitate romaneasca de pretutindeni iar apararea unor principii si chiar a comunitatilor romanesti din jurul frontierelor  a devenit un subiect de presa pentru ziaristii romani de pretutindeni.

• Intensificarea demersurilor diplomatice pentru recunoasterea ca minoritati nationale a romanilor din Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania si Grecia

La acest capitol vestile nu sunt bune in sensul ca inclusiv in Bulgaria, tara membra UE lucrurile nu sunt nici pe departe asa cum sunt in Romania in ceea ce priveste drepturile minoritatilor iar Ivo Gheorghiev, lider al unei comunitati importante de romani de la sud de Dunare, ne va vorbi de aceste aspecte la lucrarile de la aceasta editie.

In ceea ce ii priveste pe romanii din Balcani, Aromani si meglenoromani, si in editiile anterioare am discutat acest aspect, exista o "artilerie grea" chiar la Bucuresti care, in loc sa lupte pentru recunoasterea aromanilor din Balcani ca minoritati nationale pe acele teritorii, se lupta cu statul roman, in slujba carora unii din ei chiar sunt, si fac demersuri pentru recunosterea aromanilor din Romania ca fiind o minoritate nationala.