Românii din Serbia ar putea primi cetăţenie română la fel de rapid precum basarabenii, potrivit promisiunilor făcute la primul congres al românilor din Serbia, de la Donji Milanovac, de către reprezentanţii puterii de la Bucureşti. În acest moment, pentru că sunt doar etnici români iar teritoriul pe care locuiesc nu a făcut parte din "ţara-mamă", românii din Serbia au aceeaşi soartă ca orice chinez sau arab care doreşte să devină cetăţean român: mulţi ani de aşteptare şi probe de "foc" pentru a demonstra  că merită această cetăţenie.

Până să ajungă să-şi ia fluierând cetăţenia, românii din Serbia de răsărit (Valea Timocului) mai au însă de luptat cu statul statul sârb, care le refuză înfiinţarea de şcoli şi biserici în limba română, încercând să-i convingă că vorbesc "vlaheza" (o limbă inventată) şi că sunt urmaşii sârbilor care munceau pe la boierii din Oltenia, nerecunoscându-le preoţii şi hăituindu-i în campania electorală, în zonele în care sunt majoritari, pentru a nu putea fi reprezentaţi politic.

Pentru prima dată, românii din Serbia de răsărit au ajutor în demersul lor din partea celor din Voievodina. Până acum, relaţiile dintre cele două mari comunităţi de români de pe teritoriul Serbiei erau reci spre inexistente.

"Vorbim despre o nouă generaţie şi o nouă politică", a explicat Stevan Mihailov, reprezentantul românilor din Voievodina mâna de ajutor întinsă conaţionalilor din Timoc, faţă de care sunt pentru prima dată alături, oficial. Şi Mihailov, şi Predrag Balaşevici, preşedintele principalului partid al românilor din zona Timocului au făcut facultatea în România, la Timişoara, respectiv Craiova. Mihailov este specialist în IT şi are o firmă de sowftware, iar Balasevic este medic.

În timp ce românii din Voievodina, care este provincie autonomă în cadrul statului sârb, au şcoli, licee , facultate şi slujbe bisericeşti ţinute în limba română, cei din Timoc  se chinuiesc de doi ani să le fie acceptată măcar cererea de a se ţine cursuri de limba română în şcoli. Dacă românii din Voievodina vorbesc limba română literară, în Timoc se vorbeşte încă "graiul" de acum 200 de ani, iar cei care ştiu să citească şi să să scrie în româneşte mai că pot fi număraţi pe degete, în condiţiile în care comunitatea de aici se ridică la 40.054 de persoane, potrivit statisticilor statului sârb, respectiv la 250.000 de persoane, potrivit estimărilor neoficiale.

"Limba română este în mare pericol în această parte a Serbiei", a atras atenţia şi ambasadorul României la Belgrad, Ion Macovei. Acesta a mai arătat că România duce o politică păguboasă în relaţiile cu Serbia, pe care o sprijină la nivel european, însă nu se impune în relaţia cu ţara vecină în ceea ce priveşte respectarea drepturilor etnicilor români care trăiesc pe teritoriul acesteia.

Dacă în privinţa învăţarii limbii române în şcoli cei din Timoc au doar speranţe, lucrurile par să se mai fi limpezit pe partea religioasă. Comunitatea de aici va avea un al doilea preot, iar părintele Boian Alexandrovic, românul caterisit de biserica ca sârbă pentru că a îndrăznit să ridice un locaş de cult românesc şi să ţină slujbele în limba maternă, a fost împărtăşit de episcopul de Buda şi administratorul Episcopiei Sârbe din Timişoara, Lukijan Pantelici, cu prilejul sfinţirii catedralei din Caransebeş, la 12 septembrie, ceea ce înseamnă că îl consideră un cleric valid al bisericii.