(VIDEO) Viitorul Basarabiei este numai împreună cu România
adăugat 27 octombrie 2011, 10:22, la Românii de Pretutindeni • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
Problema Reunirii celor 2 state româneşti a fost discutată în cadrul unei dezbateri, lansate ieri în incinta Facultăţii de Sociologie de la Universitatea Bucureşti. Dezbaterea a fost organizată de Centrul de Geopolitică şi Antropologie Vizuală a Universităţii Bucureşti, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi Platformei Civice “Acţiunea 2012”.
La masa rotundă au participat D-nul senator Viorel Badea, Preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, prof. univ. dr. Ilie Badescu, d-nul Eugen Popescu, Preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, d-nul prof. dr. Radu Baltasiu, d-nul preşedinte al Fundaţiei “Fraţii Golescu” Mihai Nicolaie, membrii platformei civice Acţiunea 2012, membri ai organizaţiilor studenţeşti, reprezentanţi ai mass-media, masteranzi şi alţi invitaţi interesaţi de tematica abordată.
În cadrul dezbaterii s-a vorbit despre necesitatea firească a reunificării celor 2 state, despărţite ca urmare a împărţirii zonelor de influenţă în Europa între marile puteri ale secolului XX. Participanţii la masa rotundă au discutat multiple scenarii, cum ar fi: alipirea Basarabiei la Ţara, crearea unei uniuni interstatale, administrarea în comun a teritoriului, aderarea la UE a R.M. şi unirea statelor româneşti în cadrul uniunii economice, realizarea unui referendum privind unirea teritoriilor istorice, realizarea unirii ca fapt împlinit fără a lua în considerare interesele geostrategice străine asupra regiunii.
Participanţii au oferit ca exemplu concludent modelul german de realizare a unirii, atunci când 27 milioane de germani din Republica Democrată Germană au intrat peste noapte în UE, de ce ar fi o problemă ca 3 milioane de români de peste Prut să intre peste noapte în UE şi să-şi înfăptuiască idealul naţional prin reunificarea poporului român din dreapta şi stânga Prutului?
Un alt aspect important este că întreprinzătorii din R.M. vor putea sa vândă produse şi servicii la peste 20 de milioane de oameni şi nu la 4 milioane cum se întâmplă la momentul actual. Minorităţile din R.M. se vor bucura de toate drepturile pe care le oferă statul român în prezent minorităţilor din România, care de altfel sunt printre cele mai generoase în Europa.
D-nul profesor Radu Baltasiu, Director al Centrului de Studii Etnice al Academiei Române a reliefat importanţa existenţei unui curent academic suficient de adâncit în problema unirii. După părerea d-lui este extrem de importantă interconectarea căilor ferate dintre R.M. şi România, interconectarea sistemelor energetice şi de transport, circulaţia liberă a persoanelor, precum şi dezvoltarea unei pieţi comune a muncii, chestiuni care de altfel deja există sub forma unor proiecte.
Chişinăul trebuie integrat în viaţa politică a României, nu este suficient să existe doar un ”proces de paşaportare” a populaţiei din R.M. “Printr-o politică inteligentă de investiţii ne vom unifica fără a face declaraţii sperietoare. Unificarea nu înseamnă improvizare, ci înseamnă întărirea unor legături funcţionale din perspectiva avantajului comparativ.”
D-nul Eugen Popescu, preşedinte FNRP, l-a citat pe jurnalistul Igor Boţan de la Europa Liberă care a constatat faptul că România nu are o clauză în Constituţie care ar prevedea unirea teritoriilor istorice, aşa cum a fost stipulată în constituţia Germaniei sau a Coreii de Sud.
D-nul profesor Bădescu a afirmat că în jurul temei unirii Basarabiei cu România s-a constituit deja un laborator de gândire, care vine dintr-o mişcare comună a studenţilor şi profesorilor. Unirea prezintă o stare de spirit. Acest laborator de gândire trebuie să aibă o continuitate, iar Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni are un rol deosebit de important în propagarea acestei stări de spirit.
În cadrul dezbaterii au fost demascate câteva mituri ale Unirii Basarabiei cu România, printre care şi teoria costurilor exorbitante ale României, în cazul în care s-ar uni cu Basarabia, luând în considerare statistica conform căreia PIB-ul R.M. constituie doar 3 % din PIB-ul României, iar valoarea pierderilor de capital suferite de România în urma crizei financiare actuale este de 9% din PIB.
Una din concluziile discuţiei se rezumă la faptul că Republica Moldova are nevoie de un partid politic care să-şi asume Unirea Basarabiei cu România. Partidele unioniste suferă de “camelionism”. Avem nevoie de o elită politică pragmatică şi de o clasă intelectuală puternică care să aibă curajul de a construi şi realiza proiectul unirii, atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău.
N.R. - vă recomandăm şi: Redescoperirea noastră de sine… (InfoPrut)
bateti numai pasii pe loc ascultand de nomenclatura comunista stalinista ne smulsa de la putere !!
nomenclatura comunista stalinista pe care o legetimati votandui care fac tot pentru ei ,nimic pentru popor si tara !
G. Buju.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
1. mancati litere - de ex: ”constiţuţia Germaniei”, ”cameliolism”, ”persectiva avantajului”, ”în present minorităţilor ”, ”sunt printer cele mai ”, ”că intreprinzătorii ”, ”sa-şi ifăptuiască idealul naţional ”, ”drepata şi stânga ”, ”care ar hotări unirea”, ”2 state româeşti ”,
2. prof baltasiu este prof.univ nu conferentiar
3. afisul nu e cel final (care cuprinde si partenerii media)