La propunerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, preşedintele României, Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, categoria A „Literatură”, pe domnul Dumitru Matcovschi, poet, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

În Decretul semnat de şeful statului se arată ca domnul Dumitru Matcovschi a fost decorat „în semn de înaltă apreciere pentru abnegaţia şi perseverenţa cu care au promovat valorile naţionale şi culturale ale României, militând pentru respectarea drepturilor comunităţilor româneşti din afara hotarelor ţării şi contribuind la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni”.

Născut la 20 octombrie 1939 în satul Vadul-Raşcov din judeţul Soroca, Dumitru Matcovschi devine, peste ani, unul dintre cei mai mari poeţi ai Republicii Moldova recunoscut în critica literară pe plan internaţional şi un simbol al mişcării de renaştere naţională din Basarabia.

Debutând, în anul 1963, cu placheta de versuri „Maci în Rouă”, Dumitru Matcovschi cade, pentru prima dată, victima regimului totalitar atunci când, cinci ani mai târziu, volumul său de versuri „Descântece de alb şi negru” este interzis de cenzura sovietică, fiind considerat subversiv. Poetul continuă, însă, lupta pentru limba română, iar în anul 1988, în calitatea sa de redactor-şef al revistei „Nistru”, devenită, ulterior “Basarabia”, are curajul să publice istoricul articol „Veşmântul fiinţei noastre” de Valentin Mândâcanu care a aprins flacăra conştiinţei naţionale în lupta pentru alfabetul latin. În revista „Basarabia” condusă de poetul Dumitru Matcovschi a văzut lumina tiparului şi Sfânta Scriptură în alfabet latin, sau „Doina” lui Mihai Eminescu.

Opera poetului cuprinde peste 50 de volume de poezii, proză şi dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană. Multe dintre versurile sale sunt astăzi cântate, fiind puse pe note de mai mulţi compozitori printre care regretaţii soţi  Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel sau Constantin Rusnac. 

În plin avânt al mişcării de eliberare naţională, la 17 mai 1989, Dumitru Matcovschi suferă un accident tragic în urma căruia scapă cu viaţă în mod miraculos după şase luni de comă, urmate de peste 20 de intervenţii chirurgicale. Deşi marcat de acea întâmplare, Dumitru Matcovschi îşi continuă activitatea, opera sa constituind una dintre cele mai valoroase moşteniri lăsate literaturii române din toate timpurile.

Astăzi, liceul din localitatea natală a poetului, Vadul-Raşcov, îi poartă numele.