Marţi, 16 februarie, se împlinesc 15 ani de la trecerea în nefiinţă a lui Nicolae Costin - unul dinte fruntaşii Mişcării Naţionale din Basarabia, primul primar democrat (1990-1994) al capitalei R. Moldova independente. Născut la 7 aprilie 1936 la Pecişte, Rezina, Nicolae Costin a absolvit Şcoala Pedagogică din Orhei, apoi Facultatea de Istorie a USM. A fost învăţător la Pecişte, profesor universitar la Bălţi şi la USM, semnând 35 de publicaţii ştiinţifice în domeniul sociologiei.Este preşedinte executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul parlament democratic al RM, coautor al Declaraţiei de Independenţă şi Constituţiei RM, preşedinte al Consiliului municipal şi primar general al Chişinăului (1990-1994).

Schimbarea la faţă a capitalei

Numele său este legat, înainte de toate, de schimbarea la faţă a Chişinăului sovietic. A susţinut revenirea la limba română şi alfabetul latin, la tradiţiile naţionale în învăţământ şi cultură (deschiderea liceelor româno-englez „Mircea Eliade”, româno-francez „Gheorghe Asachi”, româno-italian „Danti Alighieri”), a bibliotecilor publice („Onisifor Ghibu” şi „Transilvania”). Lui i se datorează, în mare, reînvierea tradiţiilor legate de sărbătorile creştine, redeschiderea bisericilor din Chişinău, inclusiv a Catedralei „Naşterea Domnului”, instalarea mai multor busturi pe Aleea Clasicilor, redenumirea străzilor şi readucerea limbii române în administraţia locală. A reuşit să ducă, fără vărsări de sânge, statuia lui Lenin din centrul capitalei şi să readucă la locul iniţial de amplasare monumentul, restaurat, al lui Ştefan cel Mare. A stabilit legături de colaborare cu principalele oraşe din România, dar şi din alte ţări, fiind considerat primul primar al Chişinăului care a promovat mai multe reforme de dezvoltare a capitalei. Astfel, primarului Nicolae Costin îi aparţine ideea de a include, pentru echilibru demografic, satele din împrejurimile Chişinăului în componenţa municipiului.

O moarte învăluită în mister

La 9 august 1994, prin decret prezidenţial, Nicolae Costin a fost eliberat din funcţia de primar de Chişinău, fiind trecut în rezerva de cadre a Guvernului. Se stinge fulgerător din viaţă la 16 februarie 1995, la nici 59 de ani împliniţi, cauza oficială a decesului fiind leucemia. Totuşi, pentru multă lume, moartea sa rămâne învăluită în mister. Printre cele mai vehiculate versiuni, inclusiv de către presă, este intoxicarea lui Nicolae Costin cu cesiu radioactiv - un element radioactiv cu o durată mare de dezintegrare - , infiltrat în fotoliul de la serviciu de către forţele ostile mişcării de renaştere naţională. În lipsa unei anchete judiciare, însă, aceste versiuni nu au fost confirmate nici astăzi.

Este Cetăţean de Onoare al oraşului Botoşani, iar câte o stradă din Iaşi şi Chişinău îi poarta numele. Astăzi, 16 februarie, în capitală vor avea loc mai multe acţiuni de comemorare a lui Nicolae Costin (vezi programul alăturat), iar la 7 aprilie, pe casa cu numărul 132 de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, va fi instalată o placă comemorativă în amintirea lui. Tot atunci urmează să fie lansat albumul „Ne vom întoarce într-o zi...”, dedicat lui Nicolae Costin.

Marţi,16 februarie

9.30 - Omagiu adus lui Nicolae Costin la placa comemorativă din holul Primăriei Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 83.

10.00 - Serviciu divin. Cimitirul Central din str. Armenească.

10.45 - Expoziţia: „Memoria peliculei” (fotografii, materiale publicate în mass-media, documente şi secvenţe video), Palatul Republicii, sala 2b, intrarea din str. Nicolae Iorga, 21.

11.00 - Simpozionul „Nicolae Costin, promotor al renaşterii naţionale, 15 ani de la trecerea în nemurire”. Palatul Republicii, sala 2b, intrarea din str. Nicolae Iorga, 21;
- cuvânt de deschidere - dl Dorin Chirtoacă, primar general al mun. Chişinău;
- secvenţe video „In memoriam Nicolae Costin”;
- comunicări - moderator dl Alexandru Moşanu, dr. hab. în istorie, prof. univ., membru de onoare al Academiei Române.

13.00 - Masă de pomenire. Palatul Republicii, intrarea din str. Nicolae Iorga, 21.