AFP: Moldovenii, între paşaportul românesc şi resemnarea care îi ţine la putere pe comunişti
adăugat 26 iulie 2009, 16:26, la Opinii / Editoriale
Electoratul moldovean este împărţit între speranţele pentru un viitor mai bun care îi determină să obţină paşaport românesc şi resemnarea că "nici ceilalţi nu sunt mai buni", o atitudine favorabilă comuniştilor, scrie AFP în două reportaje din suita de materiale consacrate alegerilor din R.Moldova.Paşaport românesc pentru a potoli setea de Europa a moldovenilor
"În ultima vreme, doar trântorii nu devin români", spune Vadim, un şofer de taxi, comentând cozile pe care le fac moldovenii la Consulatul României, pentru a cere viză sau cetăţenie. Căci pentru un număr din ce în ce mai mare de moldoveni, dincolo de apropierea istorică şi lingvistică, România este sinonimă cu Europa şi prosperitatea, prin comparaţie cu ţara lor, considerată cea mai săracă de pe continent.
"Dacă ai cetăţenie română, poţi să mergi în orice ţară din Uniunea Europeană.
Se pot face multe lucruri", explică o tânără de 17 ani care vinde asigurări de călătorie în faţa Consulatului românesc. "Eu nu am depus încă cerere de paşaport, dar mă gândeasc la asta după ce devin majoră".
România oferă cetăţenie moldovenilor care pot dovedi că părinţii sau bunicii lor au fost cetăţeni români până în 1940, când Moldova a fost anexată URSS prin pactul germano-sovietic, explică AFP. Moldova a rămas în cadrul Uniunii Sovietice până în 1991, cu excepţia unei scurte perioade, între 1942 şi 1944, când România, aliată naziştilor, a recuperat acest teritoriu.
De la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, reprezentanţele sale de la Chişinău sunt luate cu asalt. Deja, 800.000 din cei 4,3 milioane de moldoveni au depus cereri de naturalizare, iar autorităţile române au promis că vor simplifica şi mai mult procedura, care ar putea fi folosită de circa două milioane de persoane.
Adăpostită de soare la umbra unui copac, o tânără de 26 de ani, Maria, citeşte lista de documente necesare pentru a studia în România, în aşteptarea aprobării cererii ei de cetăţenie. "Acolo poţi să-ţi câştigi traiul. Aici sunt acasă, dar de ce să rămân dacă nu sunt nici locuri de muncă, nici bani?", spune ea, adăugând că în România sunt "burse şi ajutoare de cazare pentru studenţi".
Însă această politică a uşilor deschise nu este deloc privită cu ochi buni de guvernul comunist al Moldovei, la putere din 2001, care acuză România de expansionism.
Majoritatea zdrobitoare a moldovenilor ţin la independenţa ţării şi privesc România mai degrabă ca pe o modalitate de a pătrunde într-o Europă zgârcită cu vizele. Dar în faţa politicii din ce în ce mai mult proruse a puterii, unii consideră că nu există altă soluţie decât unirea cu România.
"Comuniştilor le e teamă că se vor trezi într-o zi că toată ţara are paşaport românesc. Eu zic: ei, şi?", exclamă Ion Călugăreanu, un jurist care trăieşte de şase ani la Parma, în Italia, muncind în construcţii. "Nicio ţară nu vrea să dea viză moldovenilor. Şi apoi, dacă nu era al Doilea Război Mondial, am fi fost toţi români. În teorie, suntem acelaşi popor, avem aceeaşi limbă", conchide el, mergând să depună cererea de naturalizare a soţiei lui.
Niciunul dintre partidele care candidează la alegerile anticipate de miercuri nu militează totuşi pentru unirea cu România, opoziţia liberală dorind doar o apropiere de ţara vecină şi integrarea în Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, relaţiile româno-moldoveneşti sunt execrabile, mai scrie AFP, reamintind că autorităţile de la Chişinău au acuzat România de implicare în protestele violente din aprilie şi l-au expulzat pe ambasadorul român, care nu a fost încă înlocuit. Mai mult, scrie AFP, consulul român a preferat să părăsească Moldova după apariţia unei înregistrări video în care era surprins făcând sex cu o angajată.
La ţară, disperarea îi ţine pe comunişti la putere
Dar nu toţi moldovenii pleacă. La ţară, în pofida mizeriei, comuniştii au în continuare o susţinere masivă, deşi resemnată, spre marele regret al tineretului de la Chişinău, care vrea schimbare.
În satul Hârtop, un sat de la 50 de kilometri de Chişinău, majoritatea tinerilor au plecat din ţară în ultimii zece ani, lăsând satul părinţilor şi bunicilor nostalgici după abundenţa relativă din timpul epocii sovietice. Ivan Ciobanu, în vârstă de 47 de ani, este unul dintre ei. Mestecându-şi ţigara în gura ştirbă, el recunoaşte că îi va vota pe comunişti la alegerile anticipate de miercuri, dar nu-şi face iluzii şi nu face decât să aleagă "răul mai mic". "Cu comuniştii, situaţia e normală, stabilă. Lucrurile nu merg bine aici, dar măcar ne plătesc pensiile", spune Ivan, repetând discursul comuniştilor în timp ce încarcă o căruţă cu bidoane de apă pentru vecini. Este una dintre muncile pe care le face pentru a-şi câştiga existenţa, pensia menţionată nefiindu-i de ajuns.
În apropiere, două femei în vârstă îşi exprimă aprobarea. "Nu avem speranţe de mai bine, va fi la fel şi cu alţii la putere, atunci de ce să-i schimbăm?", spune una dintre ele.
Protestele de la Chişinău de după alegerile din aprilie i-au lăsat un gust amar lui Ivan, care şi-a însuşit acuzaţiile puterii faţă de opoziţie. Comuniştii au acuzat opoziţia că s-a folosit de tineri pentru a lansa o lovitură de stat. "Cine i-a trimis pe tineri la Parlament? Opoziţia, că ei singuri n-ar fi făcut niciodată aşa ceva. Li s-a dat de băut, erau beţi. Profesorii lor - intelectualii - le-au spus să strice tot" la Parlament şi Preşedinţie, afirmă Ivan. Este varianta prezentată de cele două canale de televiziune controlate de putere care se prind în satul lui.
Tinerii de la Chişinău cunosc acest discurs şi temerea lor este că Partidul Comuniştilor, la putere din 2001, va câştiga din nou graţie acestei generaţii de alegători supuşi care vor merge la urne, deşi o duc rău. "Bătrânii sunt ca şi copiii, se supun întotdeauna autorităţilor", spune Anatoli, un student la Şcoala de Arte în vârstă de 20 de ani. Anatoli se fereşte să îşi dea numele de familie, pentru că mulţi dintre prietenii lui au fost arestaţi după protestele din aprilie. "Copiii trebuie să vorbească cu părinţii lor, cu bunicii lor, pentru a-i face să înţeleagă că dacă îi votează pe comunişti nu se va schimba nimic pentru ei, dar generaţia următoare va fi lipsită de o dezvoltare normală", subliniază el.
Dar aceşti tineri, care au fost în fruntea mişcării de protest din aprilie, luând prin surprindere şi autorităţile şi opoziţia, nu s-au implicat cu trup şi suflet în noua campanie electorală. Site-urile de socializare precum Facebook, care i-a mobilizat pe manifestanţi în primăvară, sunt destul de tăcute acum, iar un "flash mob" organizat cu o săptămână înainte de vot nu a adunat decât câteva zeci de tineri la Chişinău.
"Vara este anotimpul odihnei, (...) distracţia este mai importantă ca politica. Dar opiniile noastre rămân aceleaşi", spune Igor Vasilachi, un licean de 18 ani. "În aprilie, nu dormeam noaptea, ne ziceam permanent că vor cădea comuniştii, atât de mult am crezut că se va întâmpla", îşi aminteşte el.
Tinerii ca Igor sunt consolaţi poate de faptul că în sate ca Hârtop, unii i-au înţeles. "Este foarte greu pentru tineri. Pentru noi e prea târziu, dar nu şi pentru ei. O să votez în numele lor", spune o văduvă de 60 de ani, Anastasia, ai cărei copii sunt plecaţi în Canada şi Italia. "Pensiile noatre or fi poate plătite, dar oricum nu ne ajung ca să trăim".
E caldura mare, e adevarat dar lasa, ca dupa arsita drumului s-o gasi la parinti sau la bunei o ligurita de dulceata din cea buna si-un pahar de apa rece de la fintina.
Nu stati acasa, viitorul vostru atirna de un fir de par, nu va mai puteti permite in 4 ani de victorii comuniste impotriva intregului popor..
Sculati-va si mergeti la parinti si bunei de voi si de ei depinde viitorul…
8 ANI in care ati suferit in tacere, ati fost umiliti, ati indurat toate mizeriile posibile ale unui regim dictatorial a carui singura grija a fost sa-si UMPLE BUCUNARELE si sa stranga AVERI COLOSALE. Aceste zile ramase vor incerca tot ce este posibil si imposibil pentru a se mentine pe scaunele lor:
Panouri distruse, preoti in biserica indemnand la votul pentru niste criminali, amenintari, intimidari, hartuieli fizice si psihice. Numai cine traieste acolo poate sti cu adevarat ce poate pati sufletul unui om. Dezinformari si oameni platiti sa scrie pe site-uri sau sa sperie lumea pe la sate, televiziuni unde banul e mai important decat informarea corecta a oamenilor. Sint doar cateva exemple.
In Romania asemenea imagini par venite dintr-un secol demult apus. Lumea priveste spre Moldova cu speranta, cu compasiune, dorinta de a vedea un neam oropsit inapoi pe un drum normal. Pe data de 29 iulie televiziunea nationala din Romania va avea un maraton de stiri si transmisiuni in direct legate de alegerile din Moldova, asta dupa ce, cu doua zile in urma, a difuzat documentarul "Capcana" si a discutat evenimentul care va fi peste 2 zile.
Romania intreaga priveste cu atentie si gand de bine spre oamenii Moldovei, deopotriva romanI si rusi, ucrainieni si gagauzi, bulgari si cine ar mai fi, pentru a vedea cum oamenii singuri isi vor SCHIMBA SOARTA, sa nu mai depinda de niste criminali care doar rau au adus poporului. EUROPA A INCHIS USA COMUNISTILOR si asteapta sa o deschida pentru un GUVERN DEMOCRATIC, cu adevarat, care sa aduca speranta in sufletele oamenilor. Nu va lasati inselati inca o data de un ROSCA TRADATOR sau de un LUPU VICLEAN.
Pe 29 MERGI LA VOT, nu sta acasa. Rupe 10 MINUTE din viata ta pentru un VIITOR NORMAL intr-o TARA NORMALA. Mergi si pune votul tau pe unul din cele TREI PARTIDE care au aratat CINSTE si ONOARE: Partidul LIBERAL, Partidul LIBERAL DEMOCRAT din Moldova sau Alianta MOLDOVA NOASTRA! Succes si LIBERTATEA e APROAPE!
Votati ce vi se spune, ca sa nu va pierdeti locurile de munca. Fotografiati. Mai puneti o stampila si INVALIDATI BULETINELE! Dati-ne sansa noua sa alegem corect.
Numai bine si succes!!
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲