Alb şi negru: O vizită colectivă la biserică

adăugat 22 ianuarie 2008, 17:16, la Opinii / Editoriale

O premieră pe scena politică din RM: frecventarea colectivă a bisericii de către liderii Partidului Comuniştilor în frunte cu Voronin. Până nu demult, Voronin şi Tarlev obişnuiau să meargă la biserică fără suită, de Paşti şi, uneori, de Crăciun. Sâmbăta trecută însă ei au venit la Catedrala "Naşterea Domnului" însoţiţi de un grup de miniştri şi şefi de departamente - printre care ministrul Transportului Vasile Ursu, ministrul Educaţiei şi Tineretului, Victor Ţvircun, procurorul general Valeriu Gurbulea, secretarul Consiliului de Securitate, Ion Morei. "Fireşte", ei nu s-au alăturat credincioşilor "simpli", ci au preferat să stea aparte, aliniaţi în două rânduri, ţinând lumânările ca pe nişte pahare. Mitropolitul Vladimir, care oficia liturghia de Bobotează, i-a îndemnat pe credincioşi să se roage pentru sănătatea şi mântuirea "preşedintelui RM, domnului Vladimir Voronin, împreună cu conducerea de vârf", şi şi-a început predica, adresându-se în mod special "elitei": "Dle preşedinte a RM, domnule prim-ministru, domnilor miniştri, şefi de departamente, agenţi economici, businessmani, uniţi întru Hristos, fraţi şi surori, cinstişi părinţiâ€¦". Nu mă apuc să judec pe cât de "canonică" este această împărţire a credincioşilor în importanţi şi mai puţin importanţi, dar mi se pare că nu face bine unei biserici şi, cu siguranţă, nu e în spiritul învăţăturii lui Hristos. Comportamentul "conducerii de vârf", văzut prin intermediul camerei de luat vederi (la PRO TV), era jenant. Voronin şi Tarlev, aflaţi în capul "coloanei", se şuşoteau între ei, iar miniştrii şi şefii de departamente le urmau exemplul, mai şi hlizindu-se, uitându-se curioşi în jurul lor. Dacă n-ar fi fost îmbrăcaţi în paltoane şi haine scumpe, ai fi spus că sunt nişte elevi maturizaţi ai unei şcoli de meserii, aduşi de dirigintele lor pentru prima dată la teatru, la un spectacol prea serios pentru gustul şi percepţia lor. Agheasma, care le-a fost servită în căniţe, pe o tavă, ei o gustau ca pe coniac, mai rămânea să ciocnească unii cu alţii. În general, relaţia omului cu Biserica, cu Dumnezeu este personală, intimă. Poţi să mergi la Biserică cu un frate, cu un părinte, cu un prieten. În colectiv poţi merge la un club, la un restaurant, la un picnic, la un miting sau altă manifestaţie politică, dar nu la Biserică. Escapadele colective sunt un reflex sovietic, o reminiscenţă a educaţiei comuniste, asimilată de la politruci şi comisari. Sâmbăta trecută, "conducerea de vârf" a escaladat o nouă culme a făţărniciei, neruşinării şi cinismului. De dragul alegerilor Voronin a mai păşit peste o nouă limită a bunului-simţ. Cât de disperat trebuie să fii ca să te bagi cu atâta obrăznicie, cu atâta insistenţă bolnavă, fără să-ţi cureţi cizmele electorale, în sufletul credincioşilor? De ce nu-i spune nimeni, dintre prietenii sau apropiaţii care îi vor binele: mai potoleşte-te, Volodea! Îţi expiră mandatul, dar nu e sfârşitul lumii. Ai grijă de sănătatea, de sufletul tău! Oameni de neînlocuit nu există, oricât de trist ar fi să recunoaştem lucrul acesta! A venit vremea să pleci de la preşedinţie şi trebuie să te comporţi cu demnitate, cu minimă decenţă. Nu te face de râs, ca să te pomenească lumea cu cuvinte urâte, ca pe un ins lipsit de orice scrupule, cramponat de putere. Mai discută cu Snegur, cu Lucinschi, întreabă-i cum au depăşit ei aceste momente? Mergi la biserică, la o mănăstire, dar nu ca turist, nu ca preşedinte, secundat de miniştri şi şefi de departamente, ci ca un simplu muritor care îşi ia o pauză de gândire, doreşte să mai meditezeâ€¦

Autor: Nicolae Negru
Sursa: www.jurnal.md