După eşuarea celor doua tentative de alegere a şefului statului, liderii coalitiei liberal democrate căuta soluţii de evitare a unui nou scrutin parlamentar anticipat, la care există toate şansele să nu se schimbe configuraţia politică din legislativ. Victor Puscas, judecator la CC ne va spune ce solutii ar putea fi dentificate pe cale constitutionala.

Europa Libera: Ce pot şi ce nu pot intreprinde deputatii din actualul legislativ pentru a depasi criza constitutionala?

Victor Puşcaş: În articolul 78 din Constituţie este descrisa aceasta procedura, că daca dupa alegerile repetate preşedintele tarii nu va fi ales, preşedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileşte data alegerilor in noul Parlament.

Europa Libera: Dar acolo, in Constitutie este specificat „o dată rezonabilă”.

Victor Puşcaş: Este vorba de dizolvarea legislativului. Articolul 85 din Constitutie reglementează ca in cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singura dată. Se are in vedere din momentul ultimei dizolvari. Aceasta este perioada de 1 an de zile.

Europa Libera: Sa ne spuneti foarte clar, când poate fi dizolvat Parlamentul?

Victor Puşcaş: Nu mai devreme de 16 iunie, data cand a fost dizolvat Parlamentul, in anul 2009.

Europa Libera: Aceasta este ziua cand preşedintele interimar ar anunţa data dizolvarii actualului legislativ?

Victor Puşcaş: Adica Parlamentul nu poate dizolvat pana la 16 iunie. Sunt 2 poziţii diferite. Prima pozitie: pe parcursul carei perioade de timp poate fi dizolvat legislativul. Şi in Constitutie este scris ca poate fi dizolvat numai o singura data pe parcursul unui an. Se are in vedere din ziua cand a fost ultima data dizolvat. In cazul dat, prima parte a raspunsului, ca pana la 16 iunie Parlamentul nu poate fi dizolvat, dar iata dupa 16 iunie incepe o noua perioada, perioada in care preşedintele interimar este in drept sa anunte dizolvarea Parlamentului.

Europa Libera: Dar pentru cand ar putea sa fixeze data alegerilor parlamentare anticipate?

Victor Puşcaş: In constitutie nu este stipulata aceasta perioada. Poate sa fie si pe 17 iunie, dar poate fi si mai tarziu. Aceasta depinde de atitudinea politica asupra acestui eveniment.

Europa Libera: Membrii Comisiei Constitutionale create de preşedintele ad-interim Mihai Ghimpu, par că inclină mai mult spre modificarea mai multor articole ale Legii fundamentale, in consecinţă, evitarea asa cum si-ar dori-o si unii lideri din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, a acestor alegeri anticipate. Dar ce trebuie sa traga mai mult la cantar? Concluziile acestei comisii prezidenţiale sau cele ale comisiei conduse de Gianni Buquicchio de la Veneţia?

Victor Puşcaş: Şi eu sunt membru al Comisiei privind Reforma Constitutionala şi am participat si in alte comisii constitutionale. Este vorba de atitudinea politicului. Ce scop urmareşte politicul in ţară. In cazul dat, decretul preşedintelui este intocmit in aşa fel incat s-ar putea de inteles ca este vorba de reformă constituțională. Poate fi modificat un articol din Constitutie sau mai multe. Problema consta in aplicarea constitutiei. Lucrez al 9-lea an judecator la Curtea Constitutionala si vedem ca, vrem nu vrem, la suprafaţa apar probleme care trebuie rezolvate.

Europa Libera: Expertii in drept constitutional sustin ca se bat cap in cap anumite articole din constitutie. Si atunci devine uneori imposibil sa aplici unele prevederi constitutionale...

Victor Puşcaş: Bineinteles. Pe parcursul acestor mai mult de 15 ani de la adoptarea Legii fundamentale au fost introduse mai multe modificari in Constitutie, care, in opinia mea, au incalcat unitatea materiei constitutionale. De aceea in Constitutie trebuie prevazute mai multe articole, pentru a o aduce la un numitor comun. Reformele se pot petrece in stat multi ani la rand. 10, 15, 20 chiar şi 30 de ani. Eu pot sa aduc exemple din practica altor tari. Nu se poate sa se prelungeasca pe mult timp reforma constitutionala, pentru ca anume Constitutia este legea principală in stat.

Europa Libera: Dar vedeti ca deputatii din fractiunea comunista vor ca modificarea Constitutiei sa se faca doar in Parlament si sa vizeze numai articolul care se refera la alegerea presedintelui tarii. Comuniştii considera ca revenirea la alegerea şefului statului prin votul direct al populatiei ar fi „un pas inapoi in dezvoltarea democratiei”. Iar liderul comunistilor, Vladimir Voronin, a declarat ca ar fi disponibil sa poarte negocieri despre o eventuală modificare a constitutiei doar in toamna, si asta dupa anticipate.

Victor Puşcaş: Eu nu pot comenta ce spun cei din fractiunile parlamentare. Pe mine ma intereseaza mai mult aspectul juridic al problemei. Alegerea presedintelui de catre intreg poporul este cea mai inalta forma de democratie. Dar cand vorbesc unii deputati din fractiunile parlamentare, poate ca ei se conduc dupa careva viziuni sau scopuri politice, care le aparţin. Insă este lucru ştiut in toata lumea ca alegerea presedintelui de catre popor este cea mai inalta forma de democratie, e dreptul poporului, art. 2 din Constitutie. Cu acest articol sa iasa politicienii la referendum, sau cu mai multe articole, e clar că orice cetatean al Moldovei doreste ca aceste modificari in Constitutie sa treaca prin Parlament. Bineinteles, asta nici nu se pune in discutie.

Europa Libera: Dar in Parlament e nevoie de 2/3 din voturile celor 101 deputati...

Victor Puşcaş: Pentru modificarea Constitutiei este necesar să existe avizul prealabil al Curtii Constitutionale, pronunţat cu votul a nu mai putin de 4 judecatori, dupa asta se examineaza in Parlament. Printre altele, se examineaza nu mai devreme decat dupa 6 luni, de cand proiectul de lege constitutional, impreuna cu avizul Curtii Constituionale au intrat in Parlament.

Europa Liberă: Deci devine mai clar. 1 an si jumatate deputatii ar putea să evite alegerile anticipate si va trebui obligator sa aiba 2/3 din voturi in Parlament pentru a putea modifica Constitutia?

Victor Puşcaş: Curtea Constitutională pana azi a pronunţat peste 20 de avize de modificare a Legii fundamentale, dintre care au fost adoptate 8 sau 9 legi constitutionale. Experientele demonstrează că pentru a trece modificarile Constitutiei prin Parlament este nevoie de 2 ani sau chiar si mai mult timp.

Europa Liberă: Deputaţii coaliţiei liberal-democrate sustin ca sugestia Comisiei de la Veneţia are titlu de recomandare, iar soluţia aparţine statului. Cum ar fi mai bine? Ce spune experienţa altor ţări?

Victor Puşcaş: Nici nu se pune la indoială. Avizul comisiei de la Veneţia are un caracter de recomandare, un caracter consultativ. Nicidecum nu poate fi privit ca unul obligatoriu. Dar Comisia de la Veneţia este o institutie europeană foarte prestigioasă, in componenţa căreia participă reprezentanţii tuturor ţărilor membre ale Consiliului Europei. Sunt atraşi cei mai vestiţi experţi din Europa. De aceea, avizele Comisiei de la Veneţia sunt foarte calitative. Dar totusi, ele poarta un caracter de recomandare, de aceea corect se explică că ele poarta un caracter consultativ. Sunt cazuri cand Parlamentul n-a fost de acord cu sugestia Comisiei de la Venetia, pentru ca mai sus de Constitutia Moldovei nu există niciun fel de act. Acesta este documentul principal de care se conduc toti, de la mic si pana la cel mai mare in Republica Moldova.

Europa Liberă: Domnule Puşcaş, sa ne spuneti transant, fara echivoc daca alegerea preşedintelui poate fi facuta si fara alegeri anticipate?

Victor Puşcaş: E o intrebare pur politică. Bineinteles, nu ca judecator dar ca cetatean, nici eu nici altcineva nu doreşte alegeri peste o saptamana in ţară. Noi şi noi alegeri. Dar cum sa le evitam, aceasta ramane de competenţa politicienilor.

Europa Liberă: Dar Constituţia ce prevede?

Victor Puşcaş: Constitutia nu spune daca pot fi evitate. Rezolvarea nu poate fi gasita in Constitutie. Problema e in aceea ca daca nu exista mecanismul necesar de a rezolva criza, inseamna ca e un conflict pur constitutional care trebuie rezolvat sau in Parlament sau prin referendum.

Europa Liberă: Să vărsaţi si un pic de lumina asupra organizarii unui referendum pe unele aspecte ale Constituţiei, care din cate se pare ar putea fi o soluţie.

Victor Puşcaş: Potrivit Constitutiei, art. 2 si 75, unde e scris că suveranitatea naţională aparţine poporului şi el o poate exercita sau direct, sau prin organele sale reprezentative. Dar cele mai importante probleme ale societatii dar si ale statului sunt supuse referendumului. Hotararile adoptate potrivit referendumului republican au putere juridica supremă.

Europa Liberă: Dar ca referendumul sa fie valabil, cât la sută din populaţia cu drept de vot trebuie să se prezinte la plebiscit?

Victor Puşcaş: Aceasta este stipulat in codul electoral. Bineinteles că trebuie sa voteze nu mai putin de 50+1 din alegatorii inclusi in listele electorale. Dar acest prag poate fi mărit, poate fi micşorat. Aceasta este experienta internationala a mai multor ţări.

Europa Liberă: Cei 4 lideri trebuie sa aibă neaparat o pozitie unică in acest moment pentru a depasi criza politica sau criza constitutionala? Pentru ca ziceam ca astazi ei trebuie sa ia o decizie, a fi sau a nu fi anticipate?

Victor Puşcaş: Aceasta decizie poarta mai mult un caracter politic, dar, mă rog, fiecare din noi doreste ca sa nu existe zdruncinari in societate. In Constitutie, sa ma credeți, dar nu intotdeauna voinţa legiuitorilor constitutionali coincide cu voinţa comisiei. Trebuie formate astfel de mecanisme in Constitutie, care să silească forţele politice sa gasească ieşire din situaţie. In asa fel să putem depasi toate crizele.

Vreau sa va spun ca in 1999 si in 2000 au fost 2 avize ale Curtii Constitutionale prin care a fost prezentat Curtii un proiect de modificare, in care era stipulat că preşedintele Republicii Moldova se alege cu 50+1 din numarul deputaţilor aleşi. Adica printr-o majoritate simplă. Dar acest aviz a fost ignorat. A fost adoptat un cu totul alt continut in articolul 78 din Constitutie, ce tine de alegerea preşedintelui Republicii Moldova.

Europa Liberă: Şi acum anume acest articol joacă festa politicienilor. Sa ne spuneti ca membru al Comisiei constitutionale create de preşedintele ad-interim, cand credeţi că această comisie va putea anunţa verdictul?

Victor Puşcaş: Eu cred ca nu azi sau maine, dar comisia trebuie să se intrunească şi să ia decizia respectivă. Se apropia ziua de 16 iunie. De aceea, daca se ia decizia ca in Parlament să fie modificata constitutia, atunci trebuie de initiat procedura de a se adresa deputatii la Curtea Constitutionala, pentru a primi avizul respectiv. Daca va fi prin referendum, atunci trebuie pregatit proiectul de modificari la Constitutie, care să fie prezentat la referendum.

Europa Liberă: Multumim. Invitatul Europei Libere a fost judecatorul la Curtea Constitutionala, Victor Puscas.