Liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, va deveni preşedinte al Republicii Moldova pănă la sfârşitul acestui an, iar alegerile parlamentare anticipate la care râvnesc comuniştii vor fi evitate.

Declaraţia aparţine preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, căruia îi revine atribuţia de a decide dizolvarea Parlamentului. Coaliţia de guvernare nu are, însă, o poziţie univocă în privinţa alegerilor anticipate.

Cel mai mult îşi doreşte alegeri parlamentare anticipate Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). Justificat! Popularitatea acestuia scade de la un sondaj la altul pe fonul desecretizării de către actualul Guvern a deciziilor abuzive adoptate de fosta guvernare comunistă şi ca urmare a pierderii influenţei mediatice a partidului condus de Vladimir Voronin.

Părăsirea partidului de către mai mulţi activişti şi apariţia noilor partide de stânga ar putea duce la erodarea rapidă a PCRM. Prin urmare, nişte alegeri anticipate cât mai apropiate ar conveni comuniştilor. Mai nou, Vladimir Voronin a declarat că PCRM ar fi dispus să susţină ideea lansată de PDM privind modificarea în Parlament a articolului 78 din Constituţie în sensul alegerii şefului statului cu 51 de voturi ale deputaţilor - nu cu 61 cum prevede actuala Constituţie.

Altfel spus, comuniştii propun următoarea schemă: modificarea articolului 78 din Constituţie de către actualul Parlament, apoi dizolvarea Parlamentului, organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi alegerea noului şef al statului de către viitorul Legislativ.

Preşedintele interimar, liberalul Mihai Ghimpu, pledează, însă, pentru adoptarea unei Constituţii noi prin referendum şi pentru alegerea lui Marian Lupu în funcţia de şef al statului dintr-o a treia tentativă de către actualul Parlament: "Eu pledez pentru reformă constituţională şi nu pentru alegeri anticipate. Modificarea Constituţiei prin referendum ­ aceasta este, la momentul actual, singura soluţie. Sigur că mai simplu ar fi dacă noi am modifica un singur articol. Dar odată ce noi organizăm acest referendum şi avem multe articole care nu corespund standardelor europene şi se bat cap în cap, e mai bine să le ajustăm acum pe toate, a spus Ghimpu.

Un grup de experţi ai Comisiei de la Veneţia, care s-au întâlnit la Chişinău cu reprezentanţii tuturor partidelor din actualul Legislativ, au sugerat modificarea în Parlament a procedurii de alegere a şefului statului (art. 78 din Constituţie), dar au evitat să spună dacă pot fi evitate sau nu alegerile parlamentare anticipate. Dacă ţinem cont de prevederile actualei Constituţii a Republicii Moldova, actualul Legislativ trebuie dizolvat la vară, pentru că a epuizat cele două tentative de alegere a şefului statului.

Vicepreşedintele PDM, Igor Corman, susţine că Alianţa pentru Integrare Europeană (actuala coaliţie de guvernare) va propune, în timpul apropiat, o soluţie consolidată pentru depăşirea crizei constituţionale. El pledează doar pentru modificarea articolului 78 din Constituţie şi consideră că Alianţa trebuie să decidă dacă viitorul şef al statului va fi ales de popor sau de Parlament.

PDM s-a pronunţat împotriva schimbării actualei Constituţii a Republicii Moldova după ce preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că noua Lege Supremă trebuie să proclame limba română limbă de stat în Republica Moldova şi să anuleze caracterul neutru al statului.