« In ultimii 20 de ani, relatia Romaniei cu Ungaria a fost una mai degraba asimetrica din punctul de vedere al respectarii drepturilor minoritatilor. Daca  legislatia romaneasca a fost recunoscuta ca una dintre cele mai bune din Uniunea Europeana in acest domeniu, legislatia si practicile din din statul vecin nu garanteaza respectarea drepturilor minoritatii romane in aceeasi masura in care statul roman garanteaza respectarea drepturilor minoritatii maghiare", se arata intr-o declaratie politica a senatorului Viorel Badea, vicepresedinte al Comisiei de Politica Externa a Senatului Romaniei.

« Problemele cu care se confrunta comunitatile romanesti din Ungaria au ramas neschimbate in ultimii 15 ani: nu au acces la invatamant in limba materna, asociatiile culturale romanesti sunt foarte putin sau deloc sprijinite, nu au acces la mass-media in limba materna. In plus, desi actuala lege a minoritatilor prevede ca minoritatile nationale si etnice au dreptul de a fi reprezentate in Parlament si de a participa la luarea deciziilor, acest lucru inca nu s-a intamplat in mod real. Dimpotriva. Principala problema a comunitatii romanesti este fenomenul etno-business-ului: desi exista autoguvernari ale romanilor, ele exista doar cu numele. De fapt, acestea sunt coordonate de reprezentantii altor etnii, iar cel mai elocvent exemplu in acest sens este autoguvernarea romanilor din Budapesta.

De aceea este necesar sa solicitam Ungariei  crearea unor mecanisme care sa garanteze ca actuala legislatie maghiara este pusa in aplicare in litera si in spiritual ei pentru a elimina cauzele fenomenului de etno-business. Una dintre solutii ar putea fi crearea unei structuri a Guvernului ungar care sa mentina un dialog constructiv cu institutiile reprezentative ale romanilor din Ungaria pentru a evita discutarea sau crearea unor false probleme asa cum s-a intamplat pana acum. In paralel trebuie reactivate Comitetul mixt romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor.

Autoritatile de la Budapesta au obligatia de a respecta angajamentele luate fata de statul roman in cadrul celor 4 sedinte comune de guvern, nu doar pentru ca normele europene le obliga, ci si ca garantie pentru demersurile de sprijinire a minoritatii maghiare din Romania.