Batalia pentru Insula Serpilor

adăugat 20 septembrie 2009, 22:33, la Opinii / Editoriale

-- Secretarul de stat al MAE pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a vorbit in exclusivitate cu ZIUA despre culisele procesului de la Haga pentru platoul continental din Marea Neagra

Bogdan Aurescu a dezvaluit in premiera pentru ZIUA ca a scris o carte despre culisele procesului de la Haga, carte ce urmeaza sa apara in curand. Aurescu a mai indicat pentru cititorii ZIUA prioritatile strategice ale Romaniei in cadrul NATO, dar si faptul ca urmeaza sa fie ridicata o statuie a mitropolitului Andrei Saguna la Jula, in Ungaria. Secretarul de stat al MAE a afirmat ca se pregateste o vizita a presedintelui Romaniei la Washington pentru anul 2010 si ca mai este de lucrat pana cand vor fi scoase vizele pentru SUA.

ll Cred ca pana acum ati raspuns la foarte multe intrebari legate de Insula Serpilor. Acum a trecut destul de mult timp de la anuntarea deciziei de la Haga - cum vedeti intreaga poveste?

Exact acum un an eram in prima zi dupa terminarea rundei finale de pledoarii, cand am depus concluziile in fata Curtii. Va marturisesc ca este o experienta care fara cuvinte mari marcheaza viata si a unui diplomat si a unui jurist. A fost o provocare din toate punctele de vedere - si personal si profesional si din punctul de vedere al testarii limitelor fizice si psihice ale agentului si ale echipei sale, dar care iata ca a dat un rezultat foarte bun: 80% din zona aflata in disputa, 9700 km patrati adusi sub jurisdictia suverana a Romaniei. "Principalul om" a fost format de fapt din mai multi oameni - a fost o echipa care a lucrat profesionist si cu dedicatie. A fost o experinta foarte importanta care cred ca a ridicat profilul Romaniei si al scolii de drept international. Foarte curand o sa public o carte despre "Avanscena si Culisele Procesului de la Haga", zilele acestea ii fac ultima corectura. Este de fapt povestea efortului acestor oameni, este povestea mizelor din spatele scenei, daca vreti, ce a insemnat acest efort. Vor fi si harti, schite si foarte multe fotografii inedite din laboratorul procesului. Ceea ce mi se pare cel mai important din tot acest efort facut pentru proces este ca a fost unul de consens. Nu am intalnit pana acum, situatia ca proiecte de politica externa sau in general politice, cu exceptia integrarii in UE sau NATO, sa beneficieze de atat de multa sustinere si un consens atat de marcant si la nivelul clasei politice indiferent de spectrul ideologic si de viziunile de politica externa, dar si din partea publicului care a aratat foarte mult interes pentru o tema care nu era, la prima vedere, decat un proiect de diplomatie clasica fara o legatura foarte directa cu cetateanul. A fost de asemenea si o tema foarte tehnica si ne-a fost destul de dificil sa explicam pe intelesul tuturor despre ce a fost vorba. Efortul explicatiilor a meritat din plin.

Procesul Kosovo
la Haga
ll Ce ne puteti spune despre problema Kosovo, ridicata recent la Haga de catre Serbia?

Da, de data aceasta nefiind vorba de un proces contencios, ci de un aviz consultativ cu privire la legalitatea declararii independentei Kosovo de catre autoritatile din Pristina. Romania si-a manifestat intentia de a participa si la audierile publice care ar urma sa aiba loc incepand cu data de 1 decembrie anul acesta la Haga. Am depus inainte de 17 aprilie 2008 un set de argumente scrise privind legalitatea declararii independentei de catre Kosovo, si sigur cunoasteti care este pozitia de principiu a Romaniei. 15 septembrie a fost ultima zi de inscriere a statelor care doresc sa participe la faza orala a procedurii.
ll Acest memoriu pe care l-a depus Romania este public?
El va fi facut public impreuna cu toate celelalte elemente de argumentatie a altor state in ziua in care va incepe faza orala. Procedura este aceeasi ca si in cazul procesului nostru cu Ucraina. Toate documentele au fost atunci confidentiale pana pe data de 2 septembrie 2008 cand a inceput faza orala. In cazul privind Kosovo au fost depuse memorii scrise din partea a circa 35 de state, inclusiv SUA, Rusia, China, Serbia, Argentina si altele.
Doua ore de somn pe noapte
ll In perioada procesului de la Haga privind delimitarea platformei continentale din Marea Neagra, cate ore se munceau pe zi?

Mai bine spus cate ore nu se dormeau pe zi... Au fost momente in care nu am dormit mai mult de 2 - 3 ore, inainte de pledoarie, iar cel mai dificil moment a fost intre sfarsitul turului unu ucrainean, pe 12 septembrie, si inceputul turului doi romanesc, care era pe 15 septembrie. Deci de vineri, 12 septembrie, pana in dimineata de luni, 15 septembrie, am lucrat aproape in continuu, iar in acele zile nu cred ca am dormit mai mult de 4 - 5 ore. Era un efort pe care trebuia sa-l faci si concentrarea a fost atat de intensa incat abia dupa ce s-a terminat totul, am simtit cu adevarat cat de rau ne simteam fizic, intensitatea psihica a acelui moment fiind extrem de mare. La final, lumea era extrem de obosita si eram oarecum dezorientati pentru ca totul s-a terminat si nu mai aveam ce face. Cand am ajuns a doua zi, pe 16 septembrie 2008, dupa ce am pus concluziile finale in fata CIJ, la ambasada si apoi la hotel, mi-am dat seama ca nu mai e nimic de facut. Ani de zile lucrezi pe un dosar, din 2001, deci aproape 9 ani, accelerezi foarte mult, intensitatea este foarte mare, in special la sfarsit, iar dupa un anumit minut, la o ora fixa, iti dai seama ca nu mai poti sa faci nimic, ca nu mai e de facut nimic. Este un sentiment pe care nu pot sa-l descriu. E ca si cum esti in alergare, echilibrul tau este unul dinamic, si te opresti brusc. Mai mult, pe 18 si 19 septembrie era turul doi ucrainean, pentru ca acestea sunt regulile curtii, acesta este echilibru de sanse al partilor, reclamantul fiind cel care vorbeste primul, avand astfel avantajul de a fixa regulile jocului. Paratul, in cazul nostru Ucraina, a vorbit in a doua saptamana, 9 - 12, dupa care noi am avut posibilitatea sa reactionam. Dar la ceea ce spuneau ei in turul doi, pe 18 - 19, nu mai puteam sa reactionam in nicun fel, iar in momentul in care stai si asisti la pledoaria celeilalte parti, cand iti vin in minte tot felul de contraargumente, instinctiv pui mana creion si incepi sa scrii si sa-ti schitezi o contrapledoarie, dar iti dai seama ca procedural, nu mai exista nicio modalitate de a replica. Aceasta a fost o perioada extrem de dificil de gestionat ca stare mentala, dupa care a fost iar extrem de dificila din punct de vedere emotional, perioada de asteptare, dupa ce s-au terminat pledoariile. Revenind la exemplul atletului care alearga si se termina cursa, pentru noi cursa se terminase, dar rezultatul urma sa-l aflam peste cinci luni. Asteptarea aceasta a fost una foarte dificila, pentru ca tot timpul te gandeai ca in momentul acela judecatorii sunt in deliberare, examineaza argumentele, se uita la argumentele celeilalte parti, te intrebi oare cum reactioneaza, care este linia de rationament pe care merge Curtea, pentru ca aceasta poate alege si o alta linie decat cea aleasa de tine sau de cealalta parte.

Provocarea Bistroe

ll Cum interpreteaza Ministerul de Externe noile provocari legate de chestiunea Bastroe?

Ati vazut ca zilele acestea s-a discutat la Geneva, la Comitetul de implementare al Conventiei Espoo o sesizare pe care Ucraina a facut-o in martie anul acesta cu referire la o serie de actiuni pe care Ucraina pretinde ca Romania le-ar intreprinde in partea romaneasca a Deltei si care in opinia expertilor ucraineni ar provoca anumite prejudicii de mediu importante. A fost o delegatie romana care s-a prezentat la lucrarile Comitetului - in paranteza trebuie spus ca pentru prima oara Comitetul a fost sesizat de catre Romania in contextul faimoasei probleme a canalului Bistroe, iar Comitetul de implementare a decis, in urma evaluarii tuturor datelor relevante, sa ceara Ucrainei sa sisteze lucrarile la canal, ceea ce insa nu s-a petrecut intocmai. Colegii din Ministerul Afacerilor Externe si cei de la Rezervatia Biosferei Delta Dunarii au prezentat toate datele necesare demonstrand fara niciun fel de dubiu ca aceste alegatii ale Ucrainei sunt neintemeiate. Tot acest exercitiu pe care Ucraina l-a facut nu este altceva decat o incercare de a deturna atentia organizatiilor internationale de la problema reala, care este de fapt constructia canalului Bistroe.

ll Dar a devenit functional?

Este greu de spus daca a devenit cu adevarat functional pentru ca lucrarile la acest canal Bistroe au loc cu intermitente, iar din cand in cand, canalul se mai si colmateaza. Exista insa o anumita simbolica pe care partea ucraineana o ataseaza acestui subiect. Ceea ce trebuie subliniat este ca toate organizatiile internationale relevante, toate instrumentele care au fost create pe baza celor 10 - 12 conventii internationale multilaterale in domeniu au aratat in recomandarile, deciziile, rezolutiile lor ca aceasta constructie este cu prejudicii pentru mediu si ca reglementarile internationale trebuie respectate. Daca reusim sa ne intelegem in plan bilateral cu partea ucraineana pentru respectarea acestor angajamente multilaterale, speram sa putem sa punem capat afectarii din punct de vedere ecologic a Deltei Dunarii de catre acest proiect Bistroe.

De la NATO
la Marea Neagra

ll Ce ne puteti spune despre strategia Romaniei la Marea Neagra?

Stiti foarte bine ca problematica de securitate la Marea Neagra este un domeniu de interes pentru Romania atat din perspectiva de stat riveran, atat din perspectiva importantei geostrategice pe care regiunea o are, aici ne referim la ceea ce numim in limbaj politico-diplomatic Regiunea extinsa a Marii Negre, dar si din perspectiva de stat membru al Uniunii Europene si al NATO. Din acest punct de vedere exista o preocupare pe agenda atat a UE, cat si a NATO cu privire la regiune. Mentionez aici initiativa Sinergiei Marii Negre care va fi dezvoltata in continuare in cadrul Uniunii Europene si cu alti actori importanti parteneri ai nostri din UE. Pe de alta parte, in procesul de alcatuire al noului Concept Strategic al Aliantei Nord-Atlantice care este in desfasurare, tocmai a inceput, si care se va finaliza candva spre sfarsitul anului viitor, partea romana intentioneaza sa abordeze si aspecte care tin de securitatea regionala. In perioada care urmeaza intentionam ca in ceea ce priveste noul concept strategic sa propunem spre dezbatere publica unele elemente care tin de conturarea mandatului Romaniei la discutarea noului concept strategic, va fi organizat un numar de seminarii si conferinte in perioada septembrie-octombrie a acestui an, inclusiv cu participarea si sprijinul MAE si al societatii civile, cu participare internationala. La sfarsitul lui septembrie, pe 23 septembrie, va avea loc primul astfel de eveniment. Se vor desfasura mai multe astfel de seminarii, vor fi invitati atat experti romani din mediul academic, din societatea civila, evident din institutiile care au responsabilitati in materie, dar si experti internationali si reprezentanti din statele interesate. Iar daca vorbim despre securitatea la Marea Neagra exista si o dimensiune regionala daca vreti, o preocupare pentru cooperarea cu statele riverane. As aminti aici initiativa BLACKSEAFOR care este o initiativa a statelor riverane si care isi propune inca din 2001 sa desfasoare activitati de cautare-salvare a navelor pe mare, asistenta umanitara, asistenta in operatiuni de deminare, intarirea cooperarii prin cresterea numarului de contacte. De asemenea, in martie, Romania a semnat un document juridic important cu Turcia pentru participarea la Operatiunea Black Sea Harmony, o operatiune afiliata NATO.

ll Ce va face Romania pentru noul concept strategic al NATO?

Daca ne intoarcem la noul concept strategic, dincolo de aceste dezbateri pe care le vom organiza la Bucuresti, facem demersuri pentru organizarea unei vizite pana la sfarsitul anului a noului secretar general al NATO pentru a intari colaborarea si a incepe cat mai bine relatiile de lucru cu noul secretar general. De asemenea, vom organiza impreuna cu Germania, Norvegia si cu Spania, la inceputul anului viitor, o conferinta dedicata noului Concept Strategic care va avea loc in Norvegia. As sublinia tot pe linia contributiei romanesti in regiunea Marii Negre si in legatura cu scopurile si obiectivele NATO, faptul ca de la inceputul acestui an Romania indeplineste prin misiunea sa diplomatica de la Baku din Azerbaidjan calitatea de ambasada punct de contact NATO. Am preluat aceasta sarcina importanta de la Turcia, care a exercitat in ultimii ani aceasta atributie. Iar activitatea Ambasadei Romaniei ca punct de contact NATO este deja foarte apreciata atat in Azerbaidjan, cat si la Bruxelles.

Relatia Washington- Bucuresti

ll Ce ne puteti spune referitor la parteneriatul strategic pe care Romania il are cu SUA in contextul asa-numitei resetari a relatiilor ruso-americane? Care sunt perspectivele Romaniei la Marea Neagra din acest punct de vedere?

In acest an, in relatiile dintre Bucuresti si Washington a existat o constanta de evolutie. Nu exista elemente care sa ne faca sa credem ca sunt indicii ale unei dezangajari a SUA fata de regiune, cum spun unii...

ll ... Dar nici semnale oficiale nu sunt care sa contrazica acest lucru.

Exista un proces de reasezare a administratiei americane atat pe niste pozitii administrative, cat si pe anumite politici si din acest punct de vedere procesul nu este terminat inca. Cu toate acestea dialogul dintre SUA si Romania in prima jumatate a acestui an a fost unul foarte intens. A existat o vizita a ministrul de Externe in mai la Washington care a avut rezultate foarte bune din punct de vedere al relatiilor politico-diplomatice. Eu am avut consultari in martie, inainte de aceasta vizita, cu un adjunct al secretarul de stat american pentru Europa si Eurasia, Judi Garber. Contactele dintre diplomati au fost foarte intense in ultima vreme. Un exemplu in acest sens este si instalarea la Bucuresti a noului ambasador american care ne da prilejul sa apasam pedala de acceleratie din mai multe puncte de vedere. Am avut deja doua-trei intalniri de lucru cu noul ambasador si avem deja pe agenda o multime de proiecte concrete.

ll Acestea sunt in stadiul de discutie sau s-a mers si mai departe?

O parte sunt in stadiul de discutie, iar altele legate de cooperarea in cadrul unor organizatii internationale, inclusiv in ceea ce priveste noul Concept Strategic al NATO. Vrem si o discutie aplicata, inclusiv cu un proiect de explicare publica a ceea ce trebuie sa facem impreuna pentru ca Romania sa intre in programul "Visa Waiver". Este o tema extrem de importanta pentru noi, se afla pe agenda bilaterala de destula vreme. Incercam impreuna cu expertii in materie de relatii consulare si cu alte institutii romane de resort, dar si cu institutiile americane de profil sa identificam ce trebuie facut ca sa indeplinim mai repede criteriile pentru a patrunde in acest program "Visa Waiver". Sunt si aspecte tehnice si politice care nu tin de decizia autoritatilor romane. Trebuie sa explicam cetatenilor romani care aplica pentru vizele americane cum sa facem sa reducem pragul real de respingere a cererilor de viza. Practic, ce trebuie sa faca exact cetatenii romani pentru a primi o viza. Trebuie explicat cetatenilor sa nu aplice in cazul in care stiu ca nu au sansa sa indeplineasca acele conditii pentru a primi viza pentru SUA.

Statuia lui Saguna in Ungaria

ll Referitor la Comitetul privind Problemele Minoritatilor Nationale cu Ungaria, al carui co-presedinte sunteti, am dori sa stim care este opinia dumneavoastra cu privire la faptul ca in Polonia exista legitimatia de polonez, initiativa asemanatoare cu cea a Ungariei?

Conform unei legi pe care Polonia a adoptat-o in 2006, respectiva legitimatie se acorda numai pentru etnici polonezi din anumite state, Romania nefiind unul dintre ele.

In ultimul acord incheiat cu partea ungara in 2003, prin care am rezolvat practic, in plan bilateral, toate prevederile din legea statutului, care nu erau euroconforme, exista o prevedere care spune ca partea ungara trebuie sa ia masuri pentru modificarea formatului si a simbolisticii de pe certificatele de maghiar. Chiar si in Protocolul Comitetului privind Problemele Minoritatilor Nationale cu Ungaria, care a fost incheiat pe 14 iulie 2009, exista o astfel de obligatie pe care si-o asuma partea ungara. Protocolul din iulie este important pentru ca dupa mai bine de trei ani de la incheierea protocolului anterior in materie de minoritati, am reusit impreuna cu co-Presedintele ungar al Comitetului, sa finalizam acest document, care contine o serie de prevederi foarte importante, de exemplu privind finantarea unor publicatii romanesti din Ungaria, cum este "Foaia Romaneasca", care are dificultati serioase de aparitie din cauza lipsei de fonduri. Exista o serie de proiecte care sunt astfel deblocate, cum ar fi ridicarea statuii lui Andrei Saguna la Jula, traseul cultural al personalitatilor romanesti din capitala ungara, fiind prevazute si o serie de fonduri pentru renovarea de scoli si biserici ale romanilor din Ungaria si multe altele. Daca aceste prevederi vor fi puse in aplicare, inseamna ca rezultatul acestei sedinte a Comitetului pentru Minoritati a fost unul bun.

Diversiunea Tarasiuk

ll Rezultatul final al procesului de la Haga este foarte asemanator cu propunerea rusa din anii '80?

Informatia este gresita. Aceasta a fost vehiculata de Boris Tarasiuk, fostul ministru de Externe ucrainean, in timpul vizitei sale recente la Bucuresti. Cea mai favorabila propunere din 1987 a fostei URSS, acorda acesteia, daca ar fi fost acceptata de catre Romania, ceea ce nu a fost cazul atunci, 4.000 de km patrati de platou continental si zona economica exclusiva, din zona in disputa. Curtea, prin linia pe care a trasat-o pe 3 februarie 2009, a dat Ucrainei doar 2.500 de km patrati, deci este clar ca hotararea Curtii si solutia pe care a dat-o, au fost cu mult mai avantajoase pentru Romania, decat orice propunere facuta de URSS sau Ucraina vreodata, in cei peste 40 de ani de cand au inceput negocierile, adica din 1967. Deci aceasta este doar o informatie eronata, conform principiului ca daca nu ajungi la ei, strugurii sunt acri.

Obama la Bucuresti

ll ... ne putem astepta, de ce nu, si la o vizita a lui Obama in Romania?

... e prea curand sa discutam acum despre acest lucru. Cert este ca sunt perspective foarte bune pentru a creste substanta relatiilor. Incercam sa pregatim si o vizita a presedintelui roman in SUA. In 2010 se vor implini 130 de ani de relatii diplomatice, prilej pentru foarte multe contacte, inclusiv la nivel inalt.

Victor Roncea - victor.roncea@ziua.ro; George Damian - george.damian@ziua.ro; Madalin NecSuTu - madalin.necsutu@ziua.ro; Ioan Tudor - ioan.tudor@ziua.ro

Autor: Ziua
Sursa: www.ziua.ro