Drumul Chişinăului spre Occident este presărat cu multe obstacole, fiind pândit de pericolul unor noi tensiuni politice. Pentru a duce la bun sfârşit procesul de reforme, coaliţia de centru-dreapta are nevoie de multă abilitate deoarece se mişcă pe un câmp minat.

Autorităţile proocidentale de la Chişinău au declanşat un amplu proces de democratizare a ţării. Acesta vizează în principal: reforma constituţională, anchetarea evenimentelor violente din aprilie 2009, studierea şi condamnarea prejudiciilor aduse statului de regimul comunist şi repunerea în drepturi a limbii române.

Fiecare dintre temele de mai sus ar putea constitui tot atâtea capcane, ce ar putea acutiza din nou situaţia politică din Republica Moldova, dacă nu sunt gestionate cu pricepere.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a emis un decret prezidenţial privind constituirea comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar din ţară. În document se menţionează că tânăra generaţie trebuie să cunoască „esenţa totalitarismului pentru a nu admite instaurarea unor asemenea regimuri în viitor".

Comisia este formată din 30 de membri, majoritatea doctori în istorie, preşedinte fiind istoricul Gheorghe Cojocaru. Aceasta urmează să studieze documentele şi materialele privind activitatea principalelor instituţii implicate în instaurarea şi menţinerea regimului comunist totalitar, prin prisma respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Reacţiile la această iniţiativă nu au întârziat să apară. Reprezentanţii Partidului Comuniştilor, aflat în opoziţie, au declarat că acest decret este îndreptat împotriva formaţiunii lor. „Este un document politic şi revanşard. În ţară sunt foarte multe probleme de ordin economic şi social de care ar trebui să se ocupe guvernarea. Atât timp cât o parte considerabilă a societăţii moldoveneşti nu numai că acceptă, dar şi susţine PCRM, acest decret dovedeşte că Mihai Ghimpu doreşte divizarea societăţii", a replicat deputatul comunist Iurie Staicov.

În plus, mai mulţi responsabili ai fostei guvernări comuniste, în frunte cu Vladimir Voronin, au început să fie chemaţi la Procuratura Generală pentru a da lămuriri în privinţa implicării în reprimarea violentă a protestelor tinerilor, din 7 aprilie 2009. O parte dintre foştii oficiali comunişti trebuie să justifice şi unele afaceri frauduloase de care sunt acuzaţi. Este greu de crezut că Voronin va sta în acest timp cu mâinile în sân fără a încerca diverse manevre provocatoare.

Dispută asupra limbii oficiale

Comisia pentru modificarea Constituţiei şi-a început şi ea activitatea. A prezentat deja propuneri privind modificarea legii supreme. Printre acestea, experţii propun excluderea termenului de „limba moldovenească" din articolul care se referă la limba de stat. Ideea nu a fost primită bine nici de comunişti, dar nici de liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, membru în coaliţia de guvernare şi candidatul Alianţei pentru Integrare la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Lupu a propus o soluţie de compromis, prin menţinerea limbii moldoveneşti în Constituţie, cu precizarea că româna şi moldoveneasca sunt „identice".

„Eu cred că o variantă prielnică ar fi următoarea: menţinem limba moldovenească în Constituţie, dar scriem în paranteze că este identică limbii române. Din punct de vedere ştiinţific, denumirea limbii este română, dar există şi aspectul politic. Este vorba despre statalitatea Moldovei şi de dorinţa unei părţi a societăţii de a numi această limbă moldovenească", a menţionat liderul PD. Acesta susţine că trebuie evitat orice risc de divizare a societăţii.

Aflat într-o vizită la Moscova, deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat că stipularea limbii române în Constituţia Republicii Moldova ar însemna unirea acesteia cu România, acuzând, în acelaşi timp, actuala guvernare democratică de la Chişinău de represiuni împotriva limbii ruse.

O altă decizie a Guvernului Filat, potrivit căreia toate filmele ruseşti difuzate pe teritoriul moldovenesc trebuie subtitrate în limba română a fost denunţată de rusofoni drept o încercare a autorităţilor de a reduce spaţiul culturii ruse şi de a rescrie istoria.

Temeri

Decizia Guvernului Filat privind obligativitatea ca filmele ruseşti difuzate în RM să fie subtitrate în limba română a fost denunţată de rusofoni drept o încercare a autorităţilor de a reduce spaţiul culturii ruse şi de a rescrie istoria.

Ajutorul Occidentului este indispensabil

Pentru a pune în practică aceste reforme, autorităţile democrate de la Chişinău au nevoie de un sprijin politic şi economic din partea Occidentului, deoarece Republica Moldova este serios afectată de criza economică. Semnele sunt încurajatoare. Vizita în SUA a premierului Filat, la sfârşitul săptămânii trecute, a arătat că Administraţia Obama este dispusă să construiască un parteneriat puternic cu Republica Moldova, după cum a declarat secretarul de stat american, Hillary Clinton, la semnarea unui acord privind acordarea a 262 de milioane de dolari Chişinăului.

Şefa diplomaţiei americane a subliniat că susţine Guvernul Filat în implementarea reformelor şi consolidarea democraţiei. În plus, Hillary Clinton a menţionat că SUA sprijină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi, în acest context, a dat asigurări că va aborda subiectul cu responsabilii pentru relaţii externe ai Uniunii Europene. În cadrul vizitei în SUA, Filat s-a întâlnit şi cu vicepreşedintele Joseph Biden, care l-a asigurat pe premier că urmăreşte cu atenţie situaţia politică şi economică din Republica Moldova şi încurajează guvernul să continue reformele demarate.

Comentariu: 2010 - un an decisiv pentru viitorul ţării

Dan Dungaciu sociolog

Alianţa pentru Integrare Europeană a început prin a anunţa proiecte importante. Există însă o serie de proiecte complementare, care pot fi urmărite concomitent, fără disiparea energiilor. În prima categorie intră relansarea relaţiei cu România, UE şi SUA, demararea unui proces de reforme şi de constituire a unui cadru de funcţionare democratic al societăţii din RM (după cel pe modelul rusesc al „verticalei puterii" din timpul regimului Voronin).

În a doua categorie intră următoarea dilemă. După nealegerea preşedintelui, AIE are două opţiuni: alegeri anticipate sau declanşarea procedurilor de modificare a Constituţiei. Ori una, ori alta. Dacă se optează pentru prima variantă, care nu poate fi, în principiu, evitată, atunci discuţiile constituţionale trebuie puse între paranteze, cel puţin pe moment, iar mizele majore sunt următoarele: data viitoarelor alegeri, căci legislaţia RM este ambiguă la acest punct, şi strategia AIE de participare la alegerile anticipate.

Se va merge pe varianta „bloc electoral" sau partide separate. Sondajele dau ca lideri PLDM şi PD. Partidul Liberal trebuie obligatoriu să îşi regleze relaţiile cu unele dintre partidele din afara AIE care îi pot canibaliza voturi. Dincolo de toate, este esenţial ca PD-ul lui Marian Lupu să rămână în AIE şi după alegeri.
Dileme politice există şi în tabăra opoziţiei. Confuzia domină acolo, deşi PCRM joacă pe „greşeala adversarului" şi provocări de genul „scandalul Menorei" sau exacerbarea unui discurs corect, în esenţă, precum cel al patronului „Vocii Basarabiei" despre dominaţia limbii ruse.

Era evident că demantelarea verticalei puterii va face imposibil ca mâna grea a lui Voronin să mai poată ţine unit un partid, totuşi, eclectic. Evadările din pluton nu sunt deocamdată semnificative pentru restructurarea spaţiului politic. Deşi majoritatea fugarilor din PCRM se îndreaptă spre obscurul partid Moldova Unită, deocamdată nu există nici un lider autentic printre ei - chestiune esenţială pentru orice partid de succes din RM! - şi nici un proiect politic convingător. Astăzi, cel puţin, ei nu ştiu nici cine le e liderul, nici cine îi conduce şi nici cum se vor raporta la Voronin şi la PCRM.