Bustul lui Grigore Vieru veghează la Alba Iulia, capitala tuturor românilor
adăugat 02 decembrie 2009, 01:05, la Eveniment
Alba Iulia a fost martoră a unui frumos eveniment, cum puţine se mai întâmplă astăzi, iar autorităţile locale au meritul lor evident în modul în care au îmbrăţişat şi sprijinit ideea de a-l statornici pe fratele basarabean Grigore Vieru în Cetatea Unirii. Un loc în care poetul Grigore Vieru venea mereu, sperând ca fraţii despărţiţi de sârma ghimpată a unei graniţe staliniste absurde să se regăsească aidoma acelora de la 1918.Iaşiul a fost primul oraş care i-a dat numele lui Grigore Vieru unei străzi. Alba Iulia este primul oraş care îl eternizează astfel pe poet, ridicându-i un bust pe Aleea Scriitorilor; în acelaşi timp o stradă urmează să poarte numele poetului românităţii din ultimele trei decenii.
Dezvelirea bustului (realizat de sculptorul Romi Adam din judeţul Alba) s-a făcut sub egida Congresului Spiritualităţii Româneşti, întâlnire a românilor din lumea întreagă ajunsă la ediţia a XIII-a (fiind cea de-a opta găzduită de Alba Iulia). Întâmplarea a avut loc pe 30 noiembrie (2009), aşadar chiar de ziua Sfântului Andrei – sfântul românilor.
Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat Victor Crăciun – preşedintele Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, poetul albaiulian Ion Mărgineanu, Nicolae Dabija – Forumul Democrat al Românilor din Moldova (Republica Moldova), Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba (instituţia care a sprijinit ridicarea imediată a acestui monument, academicianul basarabean Mihai Cimpoi, Vasile Tărâţeanu, Andrei Andreicuţ – arhiepiscop ortodox de Alba Iulia, primarul Albei Mircea Hava, poetul Adrian Păunescu, Mihai Prepeliţă (a recitat poezii), Ilie Zegrean – din Bucovina. La final a ţinut să mulţumească celor prezenţi, profund emoţionată, Raisa Vieru, soţia poetului dispărut. Acompaniată de Alexandru Pal la nai, Elena Anghel a recitat câteva poezii. Noul monument al oraşului a fost sfinţit de un sobor de preoţi în frunte cu arhiepiscopul Andrei.
Alături au fost reprezentanţii Congresului Spiritualităţii Româneşti – români din 47 de ţări. Acolo l-am văzut şi pe Marian Munteanu – liderul studenţilor anti-comunişti din 1990, din vremea mineriadelor. De asemenea, au asistat zeci de tineri basarabeni şi bucovineni care studiază în România; toţi aceştia au fost acolo cu flori, la eternizarea fratelui Grigore Vieru.
Totul s-a derulat într-o atmosferă care a adus aminte de anul 1990, cu podul de flori pe care a păşit şi Grigore Vieru – un aer curat de românitate, ca la 1918. Încheiem cu gândul lui Nicolae Dabija, un strălucit lider al românilor, care în viitor ar putea ajunge chiar un prim-ministru pentru românii din dreapta şi din stânga Prutului: „ca un prim pas în înlăturarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov ar fi crearea unei Uniuni economice şi culturale Moldova-România, uniune care să cuprindă toate aspectele vieţii, de la turism, economie, relaţii internaţionale, cultură până la sport.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲