![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
Ce vrea Voronin de la Moscova?
adăugat 21 august 2009, 07:23, la Opinii / Editoriale
După câteva săptămâni de neimplicare a Kremlinului în afacerile politice ale Moldovei, cu o zi înainte de presupusul început al negocierilor dintre Coaliţia democratică şi comunişti şi cu 8 zile până la convocarea noului Parlament, Moscova şi-a reluat din nou activitatea. Motivele sunt multiple.Pentru început, comuniştii se simt nesiguri în noul for legislativ, vehiculând ideea trecerii în opoziţie în cazul unui eşec în tratativele cu liberal-democraţii. Mai mult, Voronin a mărturisit că nu şi-ar dori alegeri anticipate, amintind despre urmările nefaste ale alegerilor din 5 aprilie (referindu-se la 7 aprilie, incapacitatea de a alege Preşedintele tarii sau la rezultatele mai modeste ale PCRM la scrutinul din 29 iulie ). De aceea, întrevederea lui Medvedev cu Voronin poate juca un rol de încurajare pentru PCRM. Or, Moscova doreşte să ridice “moralul” comuniştilor, iar în paralel şi autoritatea lui Vladimir Voronin în faţa lor. Imunizarea lor politică este concepută de Moscova ca o măsură preventivă menită să consolideze PCRM din interior şi exterior, înaintea negocierilor cu Alianţa pentru Integrare Europeană şi posibilele încercări ale liberal-democraţilor de a recruta “transfugi” din rândul comuniştilor descurajaţi.
În al doilea rând, Preşedintele rus doreşte să-şi recupereze poziţiile după seria lungă de implicaţii occidentale în spaţiul politic moldovenesc. Nu se prevede contracararea lor prin replici dure din partea liderului rus, ci mai degrabă reiterarea intereselor ruse în regiune (prin mesaje politico-diplomatice mai mult sau mai puţin codificate). Susţinerea “căpitanului unei corabii ce se scufundă” nu poate fi considerat un gest de disperare sau de milă faţă de Voronin şi PCRM, ci mai degrabă drept o nouă îniţiativă în lupta Rusiei pentru supremaţia în “vecinătatea sa apropiată”. După Georgia şi Ucraina, Moldova este următoare ţară în care Moscova simte o concurenţă emergentă cu UE, chiar dacă nu arată deschis acest lucru. Iar “răscrucea” la care este acum Chişinăul necesită implicarea Moscovei, dacă ultima doreşte să stăpânească situaţia sub control cu sau fără comunişti la putere. De aceea, fosta metropolă sovietică doreşte să pună în aplicare modelul inversat de abordare a conducătorilor ucrainean şi cel georgian. Dacă în cazul celor două ţări se pedalează pe ideea incompatibilităţii actualilor preşedinţi cu Rusia, atunci în situaţia RM se vrea inducerea necorespunderii şefilor de stat care vor veni după Voronin (dacă ei nu vor continua politica pro-rusească demarată de acesta după 2007). În acest sens, Moscova va sugera condiţionalităţi politice legate de creditul de 500 mn. de dolari promis anterior şi reglementarea conflictului transnistrean imposibilă fără participarea ei.
În al treilea rând, penetararea mediatică şi politică a factorului românesc (intenţiile de a lansa televiziuni româneşti, activizarea sentimentelor pro-unioniste), precum şi răspândirea focarelor de ajustare a istoriei interbelice irită mult Rusia. Organizarea întrevederii Medvedev-Voronin în ajunul zilei semnării Pactului Ribbentrop-Molotov are un substrat propagandistic major. După ce Medvedev a semnat (18 august), cu preşedintele Israelului, Shimon Peres, Declaraţia privind 70 ani de la începerea celui de-al doilea Război Mondial, în care a condamnat propagatorii revizuirii istoriei care elogiază meritele discutabile ale Armetei Roşii. Iar şi mai recent, serviciul de securitate rusesc a desecretizat informaţia care ar dovedi semnificaţia enormă a Acordului de neagresiune reciprocă semnat de URSS şi Germania hitleristă (iar pe de altă parte vina Franţei şi Marii Britanii pentru începutul războiului), la 23 august 1939, care include şi Pactul ce a însemnat divizarea sferelor de influenţă în Europe de Est dintre cele două puteri. Astfel, pe lângă caracterul geo/politic, vizita lui Voronin in Rusia face parte din campania internaţională pe care o conduce Moscova în vederea asigurării “integrităţii” rolului URSS. De aceea, ne putem aştepta la declaraţii din partea celor doi preşedinţi ce vor dezaproba in/direct sentimentele anti-sovietice revigorate în RM după victoria forţelor liberale, făcute sub umbrela discuţiilor referitoare la Summitul CSI de la Chişinău preconizat pentru începutul lunii octombrie şi pregătirile pentru sărbătorirea a 65 ani de la Marea Victorie a Armatei Sovietice.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}