Mitropolitul Petru al Basarabiei şi Mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi al Întregii Moldovei şi-au trimis avocaţii în instanţă pentru a câştiga drepturile de proprietate peste 644 de biserici şi 21 de mănăstiri din ţară. Lăcaşurile de cult sunt administrate de Ministerul Culturii. Dosarul deschis de Mitropolia Basarabiei, în vara lui 2010, a ajuns la Curtea Supremă de Justiţie. Pe lângă clădiri, lupta se dă şi pentru zeci de mii de enoriaşi.

În 2009, după schimbarea puterii politice de la Chişinău, Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, a cerut de la Ministerul Culturii copiile contractelor de colaborare încheiate de acesta cu Mitropolia Moldovei, în 2003 şi 2008.

Acordurile prevedeau cesiunea dreptului de proprietate către Mitropolia Moldovei, pe un termen de 50 de ani, asupra a 644 de biserici şi 21 de mănăstiri, aflate pe lista patrimoniului de stat. Ministerul a refuzat să prezinte informaţia solicitată, motiv pentru care a fost acţionat în judecată pentru îngrădirea accesului la informaţie.

„Nici după un an şi jumătate copiile contractelor nu au fost prezentate, chiar dacă judecătorii i-au obligat să facă acest lucru", a spus Ioan Cosoi, secretarul Mitropoliei Basarabiei. Ulterior, Mitropolia Basarabiei a cerut în instanţă anularea celor două contracte.

MINISTRUL FOCŞA 
ŞI-A RETRAS SEMNĂTURA
La 8 noiembrie 2010 ministrul Culturii, Boris Focşa, a semnat o tranzacţie de împăcare cu Mitropolia Basarabiei, prin care se obligă să rezilieze contractele semnate de către instituţia de stat în perioada guvernării comuniste. Procedura legală prevede că tranzacţia să fie aprobată de instanţă. „În urma interveniţiilor ÎPS Vladimir, Mitropolitul Moldovei, şi a preşedintelui Partidului Democrat (Marian Lupu - n. r.), ministrul Culturii ne-a anunţat că şi-a retras semnătura", a mai spus părintele Ioan Cosoi.

În replică, Focşa neagă că ar fi semnat vreun act şi spune că a aflat de acest caz acum câteva zile. Oficialul declară că nu ţine minte să fi scris pe un document că în lista de biserici „sunt incluse şi alte lăcaşuri ale altor confesiuni decât cea ortodoxă". Totodată, ministrul respinge acuzaţiile că Marian Lupu ar fi intervenit în acest caz.

„SUBMINEAZĂ LINIŞTEA RELIGIOASĂ"
De cealaltă parte, Vadim Cheibaş, secretarul Mitropoliei Moldovei, declară că cererea Mitropoliei Basarabiei „subminează liniştea comunităţii religioase". „Există acest contract semnat şi nu e cazul ca Ministerul Culturii să-l rezilieze. Comunităţile religioase sunt satisfăcute de jurisdicţia în care sunt", a comentat reprezentantul Mitropoliei Moldovei.

"Nu facem parte din acest conflict. Suntem între ciocan şi nicovală din cauza acelui contract.
Boris Focşa, Ministrul Culturii

"La noi, legile se aplică după cum se schimbă situaţia politică. Şi asta e cel mai grav.
Ioan Cosoi, Secretarul Mitropoliei Basarabiei

„Bisericile aparţin enoriaşilor"

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, a afirmat că bisericile au fost construite de oamenii simpli şi, respectiv, le aparţin lor, nu ministerului sau preoţilor. „Feţele bisericeşti doar gestionează acest patrimoniu, iar Ministerul este responsabil de monitorizare şi restaurare", a adăugat Ştefăniţă.

Părintele Ioan Cosoi mai spune că astăzi există mai multe biserici disputate de cele două mitropolii: în localităţile Ghiliceni şi Ineşti, raionul Teleneşti, şi Cârnăţeni, raionul Căuşani. „Lista include câteva zeci de biserici care ţin de Mitropolia Basarabiei. La Cârnăţeni reprezentanţii Mitropoliei Moldovei au alungat preotul şi au schimbat lacătele", a menţionat Ioan Cosoi. „Problema trebuie s-o rezolve cei care au creat-o, Guvernul. De la reînregistrarea noastră, Executivul întreprinde toate acţiunile ca să ne limiteze numărul de adepţi", a mai explicat Cosoi.

DOSARUL, LA CEDO 
Mitropolia Basarabiei a fost reactivată la 14 septembrie 1992. În decembrie 1992 a intrat sub jurisdicţia Patriarhiei de la Bucureşti. Mai mulţi ani autorităţile moldoveneşti au refuzat s-o înregistreze. La 13 decembrie 2001, Curtea Europeană de la Strasbourg a condamnat Moldova pentru acest caz, obligând autorităţile s-o înregistreze. Câţiva ani după aceea, fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin a spus că această biserică „nu este recunoscută", în ciuda faptului că statul era criticat în toate rapoartele internaţionale. Abia în anul trecut a fost încetată monitorizarea executării hotărârii CEDO.