Chişinău şi Tiraspol: o nouă rundă de negocieri, cu aceleaşi divergenţe
adăugat 16 aprilie 2008, 09:48, la Opinii / Editoriale
Preşedintele Vladimir Voronin ne-a surprins pe toţi chiar în prima zi a săptămânii trecute - luni, 7 aprilie, când serviciul de presă al administraţiei prezidenţiale a anunţat printr-un comunicat că şeful statului a avut o discuţie telefonică cu liderul separatist Igor Smirnov. Comunicatul de presă mai anunţa că cei doi au convenit asupra unei întrevederi bilaterale, citez: "în vederea examinării chestiunilor cu privire la dezvoltarea şi consolidarea măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol".Presa nu a aflat prea multe despre conţinutul acestei discuţii. Însă, la două zile după aceasta, urmează o declaraţie a lui Igor Smirnov. Potrivit mass-mediei ruseşti, Smirnov ar fi lăsat să se înţeleagă că se va întâlni cu Vladimir Voronin doar după recunoaşterea Transnistriei ca stat independent. Smirnov a mai făcut un şir de declaraţii sfidătoare la adresa preşedintelui moldovean. El a spus că va accepta o întrevedere cu şeful statului doar după ce Chişinăul va semna cu Tiraspolul un acord bilateral de prietenie şi cooperare dintre Republica Moldova şi Republica Moldovenească Transnistreană. Mulţi au spus atunci că întâlnirea dintre Voronin şi Smirnov nu va mai avea loc. Dar iată că, deşi Chişinăul nu a recunoscut Transnistria, precum pretinde liderul separatist de la Tiraspol, vineri a avut loc întâlnirea dintre Vladimir Voronin şi Igor Smirnov.
Ce prevede proiectul propus de Voronin lui Smirnov?
Este interesant să urmărim declaraţiile care le-au făcut după această întrevedere Vladimir Voronin şi Igor Smirnov. Preşedintele Republicii Moldova a vorbit despre dezvoltarea şi consolidarea măsurilor de încredere dintre părţi. "Ne-am înţeles să constituim grupuri de lucru care să studieze toate detaliile privind relaţiile dintre părţi, implicit măsurile de consolidare a încrederii", a spus Vladimir Voronin. Amintim că aceste grupuri de lucru, despre care s-a vorbit încă acum câteva luni, urmează să elaboreze proiecte în domeniile infrastructurii, social-economic, restabilirea funcţionalităţii căii ferate, în sfera ocrotirii sănătăţii şi a securităţii sociale.
Să remarcăm că preşedintele moldovean a anunţat presa că a prezentat părţii transnistrene planul Chişinăului privind soluţionarea conflictului. Deşi acest plan nu a fost făcut public până în prezent, Vladimir Voronin în câteva rânduri a anunţat că acesta este în strictă conformitate cu Legea votată de Parlament la 22 iunie 2005 privind principiile de bază ale statutului raioanelor din stânga Nistrului. Această lege prevede că soluţionarea conflictului transnistrean poate avea loc doar în condiţiile retragerii trupelor militare ruse, a dizolvării formaţiunilor militare ilegale transnistrene, a democratizării societăţii din stânga Nistrului. Totodată, legea din 2005 prevede că viitoarea autonomie transnistreană nu poate avea un statut mai larg decât autonomia găgăuză, iar hotarele autonomiei transnistrene vor fi stabilite în baza unui referendum, adică populaţia din localităţile din stânga Nistrului va decide prin vot dacă doreşte sau nu ca satul sau oraşul în care locuieşte să facă parte din autonomie.
Tiraspolul: un punct de vedere diametral opus Chişinăului
Şi Igor Smirnov a declarat că susţine constituirea grupurilor de lucru şi acţiunile privind "eliminarea tuturor barierelor, de ordin economic şi de alt gen, cum ar fi transportul de mărfuri şi persoane, astfel încât procesul de soluţionare a conflictului să poată fi continuat". Dar totuşi liderul separatist pune pe prim-plan "acordul de prietenie dintre Transnistria şi Republica Moldova", pe care, a anunţat Smirnov, l-a şi înmânat preşedintelui moldovean. Nu mai târziu decât sâmbătă, unele mijloace de informare în masă apropiate intereselor Moscovei şi Tiraspolului au şi făcut public acest document, care prevede, nici mai mult, nici mai puţin, decât recunoaşterea oficială a regiunii secesioniste transnistrene de către Republica Moldova.
Smirnov îi cere lui V. Voronin să recunoască Transnistria
Chiar primul articol al acestui pretins document stipulează următoarele: "Înaltele părţi contractante îşi construiesc relaţiile reciproce în baza principiului respectului reciproc pentru suveranitatea şi integritatea teritorială, neamestecului în treburile interne ale celeilalte părţi şi inadmisibilităţii utilizării forţei sau a ameninţării cu forţa". Tot în acest prim articol se mai stipulează şi modalitatea delimitării aşa-zisului hotar dintre părţi, care, potrivit proiectului lui Smirnov, ar trebui să urmeze linia ce demarcă teritoriul controlat de separatişti.
Documentul propus de separatişti mai prevede menţinerea trupelor ruse în regiune pe post de pacificatori, iar Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Uniunii Europene li se propune să devină garanţi ai respectării acestui pretins acord.
Rusia nu vrea să cedeze nimic din ceea ce a cucerit prin forţa armelor în 1992
Din toate acestea devine foarte clar un lucru: Tiraspolul, probabil, sub presiunile Moscovei, a acceptat reluarea dialogului dintre părţi. S-ar putea ca liderii separatişti să accepte şi demararea unor proiecte în domeniul infrastructurii, a circulaţiei mărfurilor şi a persoanelor. Însă în problema identificării unei soluţii pentru conflictul transnistrean, poziţiile părţilor sunt atât de diferite, încât este aproape incredibil că se va ajunge la un numitor. Asta pentru că acordul propus de Igor Smirnov contrazice total prevederile Legii privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene, votată de Parlament în 2005. Chişinăul şi Moscova, reprezentată prin liderii separatişti de la Tiraspol, se situează pe poziţii diametral opuse. Lucrul acesta a devenit atât de evident chiar la o zi după reluarea dialogului dintre părţi.
Şi încă ceva, acţiunile lui Igor Smirnov mai poartă încă o semnificaţie: Moscova, a cărei marionetă este liderul separatist, nu este gata să cedeze nimic din poziţia pe care o are astăzi în Republica Moldova, obţinută în mod criminal prin forţa armelor în războiul din 1992.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲