Saptamana trecuta la Chisinau a avut loc Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români şi a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Evenimentul a reunit peste 100 de reprezentanţi ai organismelor de presă şi ziarişti români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi România a căror voce contează. De asemenea, la eveniment au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului, oameni politici, diplomaţi, experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova şi România.

Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români a urmărit identificarea unor soluţii pentru a face mai vizibilă presa românească din jurul României în ţară, înfiinţarea unor structuri centrale şi locale ale FIJR, stabilirea unui calendar anual de activităţi, lansarea unor publicaţii ale FIJR, lansarea unui program de burse pentru jurnalişti, lansarea unui anuar al FIJR etc.

Mihai Ghimpu: „Adevărata putere în stat este presa”

„O presă liberă disciplinează puterea, iar cetăţenii, fiind bine informaţi, nu pot fi manipulaţi. Adevărata putere într-un stat este presa, deoarece exprimă punctul de vedere al cetăţenilor care aleg puterea. O democraţie fără libertatea de expresie, fără un spaţiu public real în care vocile societăţii să fie auzite şi respectate, este o contradicţie în termeni.  

Am învăţat şi noi, în Republica Moldova, ce înseamnă lipsa libertăţii de expresie, îngrădirea presei sau cenzura. Şi tocmai pentru asta, vom lupta pentru ca vremurile care au fost să nu se mai întoarcă". Declaraţia a fost făcută astăzi, de preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, la deschiderea lucrărilor Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români.

Potrivit preşedintelui, schimbarea în RM a fost posibilă şi graţie eforturilor presei, „prin curajul de care a dat dovadă chiar şi în timpul regimului comunist". „La Chişinău a existat cel mai puternic nucleu de presă liberă, care, şi pe vremea comunismului: PRO TV Chişinău, TV 7, TIMPUL, Jurnal de Chişinău, Unimedia, Vocea Basarabiei, Ziarul de Gardă, Europa Liberă - sunt doar câteva nume ale unor instituţii de presă care au reuşit să-şi ducă misiunea jurnalistică până la capăt, la acestea se mai adaugă şi câteva instituţii de presă locale", a adăugat președintele. În context, Mihai Ghimpu a ținut să menționeze că „în RM, din păcate, sunt instituţii de presă care prezintă de fiecare dată o singură opinie şi doar dintr-o singură sursă", calificându-le drept propagandistice.

Totodată, Mihai Ghimpu a reiterat faptul că RM este astăzi mai aproape de Europa decât oricând altădată în istoria ei, solicitând sprijinul jurnaliştilor atât în educarea publicului în spiritul libertăţii şi a democraţiei, cât şi în prezentarea realităţilor din Republica Moldova pe plan european. „Trebuie să le spuneţi publicului că mentalitatea și cultura cetăţenilor RM sunt europene şi că statul nostru este singurul vecin al Europei care vorbeşte o limbă oficială a Uniunii Europene - limba română", a continuat Ghimpu.

Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, care se desfăşoară la Chişinău, în perioada 14-16 octombrie 2010. Evenimentul sub genericul „Presă-Putere-Libertate" reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor mass-media din Republica Moldova, România, Ucraina, Serbia, Ungaria precum şi oameni politici, diplomaţi, experţi, reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova şi România.

Eva Iova a primit premiul FIJR de la Presedintele Ghimpu

Congresului Jurnaliştilor Români de Pretutindeni, in organizarea Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) şi a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a premiat, in prima zi a lucrarilor, pe jurnalista Eva Iova, redactorul sef al Foii Romanesti din Ungaria, premiu inmanat acesteia de catre Presedintele Mihai Ghimpu, prezent la lucrari, transmite Romanian Global News de la Chisinau.

Evenimentul este organizat sub genericul PRESÃ-PUTERE-LIBERTATE iar in prima zi au fost dezbatute problematica presei romanesti din jurul granitelor da si rolul si importanta presei publice, radiol si televiziunea publica de pe ambele maluri ale Prutului.

Prezent la deschiderea lucrarilor secretarul de stat Eugen Tomac, seful Departamentului pentru Romanii de Pretuindeni, finantatorul acestei editii, a felicitat organizatorii pentru alegerea locatiei si a datei, Chisinau si Hramul acestuia de pe 14 octombrie, jurnalistii romani de pretutindeni avand ocazia, astfel, sa participe si la bucuria chisinauanilor. Pe de alta parte Tomac a subliniat rolul presei in consolidarea relatiei romano-romane.

Val Butnaru, directorul Trustului de Presa Jurnal Media a facut o trecere in revista a problematicii presei de limba romana de la Chisinau, confruntata cu lipsa publicitatii care sa ii sustina existenta. In cuvintele lor jurnalistii romani din jurul granitelor, Eva Iova, de la Foaia Romaneasca din Ungaria dar si Ion Tarateanu, de la Arcasul din Ucraina, au aratat ca presa romana din comunitatile romanesti este o presa de avanpost, de subzistenta si ca atata vreme cat nu este finantata corespunzator, fie de la bugetele statelor unde functioneaza, fie din partea diferitelor institutii din tara, aceasta nu poate exista fara probleme si mai ales servi comunitatea. "Inca facem munca de salvare a populatiei noastre" a spus Vasile Tarateanu, redactorul sef al Arcasului de la Cernauti, dupa o descriere trista a realitatilor din Ucraina. "Dupa cativa ani de nationalism feroce ucrainean, romanii sunt, iata, descurajati sa se mai afirme identitar. Din nefericire nici Kievul si nici Bucurestiul nu mai finanteaza presa de limba romana din Ucraina. Arcasul este "copilul" meu. Il scot cand pot, asa cum pot. Eu sunt pensionar si am timp. Pe de alta parte sa scriu, e tot ce stiu sa fac. Eu slujesc o cauza, asa consider. Nu am cum sa ma gandesc comercial la ceea ce fac. Eu il scriu si tot eu il difuzez, la scoli si biserici" a conchis scriitorul roman.

Sosirea Presedintelui Ghimpu, la sfarsitul primului calup de discutii, a prilejuit si un scurt discurs al acestuia dar si o conferinta de presa. Ghimpu a multumit organizatorilor ca au ales Chisinaul ca locatie de desfasurare a acestei editii si a laudat presa care, in opinia sa, este singura care poate duce la democratizare, recunoscandu-i public rolul din timpul evenimentelor de la 7 aprilie, dar si dupa. Citandu-l pe Albert Camus, Ghimpu a spus ca fara liberate, presa nu poate exista, asigurandu-i pe jurnalistii prezenti ca presa de la Chisinau se bucura de libertate totala.

"Republica Moldova se afla astazi mai aproape de Europa. Avem nevoie de voi, jurnalistii, pentru ca puteti explica publicului ce este democratia iar politicienilor de la Bucuresti ce este la Chisinau" a mai spus Presedintele Interimar al Moldovei.

In incheiere acesta i-a inmanat Evei Iova premiul FIJR pentru lupta constata pentru pastrarea identitatii romanilor din Ungaria. Cu acesta ocazie si Dusan Parvulovic, directorul agentiei de presa Timoc Press din Negotin, Timoc, a oferit Presedintelui Ghimpu o traista lucrata manual, plina cu carti despre romanii din Tmoc.

In a doua parte a lucrarilor accentul a fost pus pe presa publica fiind prezenti directori ai posturilor publice de radio si tv din Bucuresti si Chisinau. A reiesit faptul ca intr-o televiziune publica schimbarile, datorate legilor si constructiei acestora, pot afecta structura programelor si a insasi existentei redactiilor. "Din pacate a trebuit sa pastram 90% din jurnalistii care au lucrat pentru comunisti" a spus Presedintele Teleradio Moldova. "Cu un procent foarte mic de jurnalisti tineri pe care i-am angajat nu am reusit sa schimbam mare lucru in Televiziune.

Incercam sa le explica tuturor ca jurnalistul nu este prietenul politicianului si atunci cand vor intelege acest aspect atunci vom putea merge mai departe. Cuplat cu aceasta problema este si probema dotarii neadecvate a TRM. Avem dotari vechi care ne impiedica s afacem performanta sau sa facem fata concurentei comerciale" a opinat si Angela Sarbu, directoare in cadrul TRM.

Beatrice Comanescu, directoarea postului TV Romania International si Maria Toghina, membru in Consiliul Administrativ al Societatii Romane de Radiodifuziune au prezentat produsele media pe care le reprezinta, situatia presei publice din Romania fiind mai buna, din punct de vedere materialm dar mai proasta din punct de vedere al legilor dupa care se conduce, legi care ii impieteaza buna functionare prin schimbarile cu caracter politic care intervin la orice schimbare din mediul romanesc.

In incheierea serii participantii la Forum au fost oaspetii Primarului Dorin Chirtoaca la o receptie data in onoarea Hramului Orasului Chisinau.

Astazi 15 octombrie lucrarile vor continua cu dezbateri pe tema: "Presa de limba romana vs presa de limba rusa/ucraineana/sarba/maghiara", moderate de Carmen Ionescu, redactor sef al RADOR, iar in partea a doua a zilei "Presa culturala de limba romana", moderata de Dorin Liviu Bitfoi, redactor sef adjunct la Radio Romania Cultural.

Daniela Soros, Chisinau

Presa româneasca din diaspora suferă de izolare guvernamentală

Presa româneasca si românii din afara graniţelor naţionale sunt în suferinţă şi uitate de guvernanţii de la Bucureşti. Afirmaţia a fost făcută de reprezentanţii media din Serbia, Ucraina, Ungaria şi în parte de cei din Republica Moldova, în cadrul celui de al doilea Congres al Jurnaliştilor Români de Pretutindeni, organizat la Chişinău (Republica Moldova).

Aflat la a doua ediţie, Congresul a reunit zeci de jurnalişti din România şi din ţările învecinate României dar şi din Grecia şi Germania, unde comunităţile de români au dezvoltat cu predilecţie publicaţii periodice.

 "La Cernăuţi sunt folosite diferite mijloace pentru a-i face pe jurnaslişti români să tacă, fără as mai pune la socoteală faptul că ziarele noastre nu se pot vinde", a declarat Vasile Tărâţeanu, jurnalist la Cernauţi. În aceste condiţii, "limba română nu are nici o perspectivă în Ucraina, copiii nu masi învaţă în româneşte iar asta este mai rău ca în perioada Uniunii Sovietice", subliniază Tărâţeanu.

 Mai la Vest, în Ungaria, situaţia presei româneşti este una la fel de incertă, chiar dacă aici Guvernul alocă resurse pentru apariţia publicaţiilor. Eva Iova, redactor şef la "Foaia românească", susţine că "relaţiile româno-maghiare concretizate prin reuniunile interguvernamentale anuale nu ne ajută la absolut nimic. Avem mai multe promisiuni, tot mai multe promisiuni, dar suntem minţiţi în faţă, se promite mult dar nu se întâmplă nimic. Iar atunci când începem să vorbim sincer ajungem să ni se taie fondurile". Prezentată în comparaţie cu presa maghiară de peste hotare situaţia este total disproporţionată atâta timp cât Guvernul de la Budapesta finanţează instituţiile media de peste hotare şi mai ales cele din România. "Este greu să faci faţă situaţiei şi să continui să exişti pe piaţă câtă vreme banii din 2009 au venit în martie 2010. În aceste condiţii riscăm, în anul 2011, când sărbătorim 60 de ani de apariţie a săptămânalului Foaia româneasacă, să ne sistăm apariţia", a mai spus Eva Iova.

 O situaţie specială o reprezintă Republica Moldova, ţară de unde provine Eugen Tomac, secretarul de stat responsabil cu Departamentul pentru românii de pretutindeni. Problemele din Republica Moldova sunt legate de presiunile economice şi lupta pentru piaţa de publicitate, luptă câştigată la pas de presa de limbă rusă. Fie că vorbim de televiziune, radio sau presă scrisă, presa din Republica Moldova este dominată în audienţă de "presa finanţată de la Moscova", susţine Val Budnaru, preşedintele Jurnal Trust Media. "România trebuie să finanţeze presa românească din Republica Moldova pentru a echilibra influenţa rusă din media de aici", a declarat Budnaru.

Prezent la Congresul Jurnaliştilor Români de Pretutindeni, presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că moldovenii au avut de câştigat prin apariţia în ultimul an a două televiziuni de ştiri: Jurnal TV şi Publica TV. Chiar şi aşa, preşedintele moldovean a subliniat faptul că "presa este ameninţată de presiunile economice şi lipsa unei pieţe de publicitate reglementate", confirmând astfel poziţia reprezentantului media moldovean. În aceste condiţii, rămâne o curiozitate faptul că proprietarii media din Republica Moldova par să refuze o reglementare clară, prin lege, a modului prin care să fie atrasă publicitatea, ştiut fiind faptul că în republică nu există instituţii independente de măsurare a audienţelor radio şi tv.

Dan Tomozei, http://www.daciiliberi.ro