![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (3)
Tipăreşte
Sus
Cristian Diaconescu : "Nu va fi un val de noi cetăţeni din Moldova"
adăugat 12 mai 2009, 08:30, la Interviu / Reportaj
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti afirmă că partenerii europeni nu au de ce să se teamă:puţini moldoveni vor căpăta cetăţenia română, chiar prin legea simplificată.Relaţiile României cu Republica Moldova cunosc o adevărată criză, în timp ce Uniunea Europeană a inclus Chişinăul în Parteneriatul Estic - un proiect care nu pare să fie pe placul Moscovei. În acelaşi timp, România şi-a luat prin surprindere partenerii europeni atunci când preşedintele Băsescu a invocat posibilitatea acordării a un milion de paşapoarte româneşti pentru locuitorii Republicii Moldova, ca urmare a simplificării legislaţiei privind cetăţenia.
L-am vizitat pe ministrul de Externe Cristian Diaconescu, pentru a afla ce crede despre toate acestea şi cum gestionează Bucureştiul situaţia de la Est şi Vest. Am mai discutat despre proiectele noastre europene, despre ameninţările legate de accesul la banii europeni şi despre relaţia cu America lui Obama.
O.N.: Domnule ministru, simplificarea modalităţilor de acordare a cetăţeniei române, act cu trimitere directă la cetăţenii Republicii Moldova, a produs îngrijorare în rândurile unora dintre partenerii noştri europeni...
Este o acţiune politică a Guvernului României. Noi nu am făcut decât să îmbunătăţim cadrul legal deja existent şi evaluat ca atare de Uniunea Europeană. Această lege funcţiona în momentul aderării noastre la Uniune. În al doilea rând, se vehiculează cifre exagerate. Acordarea cetăţeniei se va face pe baze individuale.
I.M.I.: S-a spus că sunt 650.000 de solicitări la Ambasada României din Chişinău, preşedintele a vorbit la un moment dat de un milion de oameni...
Da, sunt multe solicitări. Dar noi ne referim la un mecanism special pentru cei care, ei înşişi sau rudele lor de până la gradul trei, au pierdut cetăţenia. O mare parte din solicitări sunt făcute de persoane care nu se află în această categorie. Or, este evident că nu numai cetăţenilor din Republica Moldova le putem acorda un astfel de drept, ci tuturor celor care îndeplinesc condiţiile.
O.N.: Deci, şi celor din Ucraina.
Şi celor din orice ţară, nu am făcut o delimitare.
I.M.I.: Are statul român capacitatea administrativă de a procesa un număr foarte mare de cereri?
Vom vedea. Într-adevăr, sunt foarte multe cereri şi, din punct de vedere administrativ, trebuie luate măsurile de rigoare. Dar nu va fi vorba de un val de noi cetăţeni. Oricum, nu se pune problema acordării niciunei cetăţenii mai devreme de 5-6 luni de-acum încolo.
O.N.: De câţi cetăţeni noi ar putea fi vorba?
Ideea că am da paşapoarte pe loc la sute de mii de oameni este absolut falsă. Să nu uităm că această lege a funcţionat şi până acum. E drept, cu un mecanism tehnic ceva mai greoi. În baza acestei legi s-au acordat, în 16 ani, cam vreo 120.000 de cetăţenii. Nu cred că mai sunt foarte mulţi cetăţeni din Republica Moldova care se mai pot încadra în prevederile acestei legi.
O.N.: Simplificarea acordării cetăţeniei face parte din politica României faţă de Republica Moldova?
Categoric, nu. Proiectul de lege era discutat cu mai mult timp în urmă. Era deja în circuitul de aprobare atunci când preşedintele s-a referit la el. Nu vreau să considerăm acordarea cetăţeniei ca pe un gest forţat. Nu trebuie ca acordarea cetăţeniei să devină politică de stat. Este un drept individual, pe care România îl oferă celor care, într-un mod sau altul, au pierdut cetăţenia română din motive care nu le sunt imputabile. Nu putem face o politică din această decizie.
I.M.I.: Dar declaraţia preşedintelui a apărut în perioada de vârf a crizei din relaţiile Bucureşti-Chişinău. Nu ar putea fi interpretată ca un gest politic?
Până la urmă, Chişinăul, prin întreaga sa retorică, nu a făcut altceva decât să-şi genereze o problemă în legătură cu propriile interese. Nu e vorba aici nici de emoţii, nici de exacerbare, dar la un moment dat trebuie să existe un echilibru, mai ales la nivelul instituţiei prezidenţiale. Să nu uităm că preşedintele nu a reacţionat la multe dintre semnalele venite de la Chişinău. Dar anumite elemente, care afectează chiar şi la modul retoric demnitatea naţională, trebuie să primească un răspuns.
Cine face diplomaţia?
I.M.I.: Cine face acum politica externă a României?
Titularul constituţional este preşedintele. Cel care execută politica externă este guvernul, implicit MAE.
I.M.I.: A existat vreun moment de gripaj în dialogul cu preşedintele, pe chestiunea cetăţeniei?
Nu.
O.N.: Pare că scoateţi castanele aruncate în foc de preşedinte.
Nicidecum. Pe diverse canale au fost promovate o serie de mesaje departe de conţinutul legii. Şi a fost nevoie de ceva timp până când partenerii noştri europeni să fie informaţi.
.jpg)
"Europenii au luat nişte cifre şi ne-au cerut explicaţii"
Nu vom da sute de mii de cetăţenii Foto: Lucian Muintean
I.M.I.: Partenerii noştri europeni au fost luaţi prin surprindere de declaraţia preşedintelui privind cetăţenia română?
Este o chestiune de suveranitate naţională. În nici un caz, în astfel de situaţii, nu ceri aprobarea nimănui. Sigur îi informăm, prezentăm toate aspectele tehnice şi avem grijă să nu încălcăm responsabilităţile pe care ni le-am asumat şi care decurg din calitatea noastră de stat membru al Uniunii Europene.
O.N.: De exemplu, aţi avut discuţii prealabile cu ei, pe tema aceasta?
Vă spun că, în acest moment, nu mai sunt foarte multe comentarii, pe măsură ce am reuşit să transmitem în capitalele europene explicaţiile legate de această lege repet extrem, extrem de asemănătoare cu acte normative care funcţionează în alte ţări.
O.N.: Am citit o apreciere de pe Deutsche Welle, foarte dură. Făceau o paralelă între România şi Rusia, care dă paşapoarte pentru cei din Abhazia şi Oseţia de Sud.
Eu nu am auzit nici o critică în zonele europene, în legătură cu ceea ce face Federaţia Rusă. Dar, cel puţin, putem avea răbdare până vedem cum se pune în aplicare mecanismul. Noi nu dăm paşapoarte şi nici cetăţenie fără un mecanism de aplicare.
I.M.I.: Deci, partenerii noştri nu trebuie să se teamă de un nou aflux de imigranţi cu paşapoarte româneşti, în aceste condiţii economice dificile?
Nu se poate pune problema în aceşti termeni. Chiar nu se tem. Pur şi simplu, au luat nişte cifre de pe piaţă şi au cerut explicaţii.
Să nu uităm că avem sute, mii şi milioane de cetăţeni care intră anual în spaţiul european, pe principiul reparaţiei istorice, din alte state membre ale UE.
I.M.I.: De exemplu, câte cetăţenii dă Spania, pe criteriul reparaţiei istorice? Cu Republica Moldova este, parcă, altceva, din punct de vedere istoric...
Să vedem câţi dintre cetăţenii moldoveni mai pot face dovada în legătură cu acest aspect.
Repet, nu este vorba că vom da sute de mii de cetăţenii.
.jpg)
Kosovo: consecvenţi cu " niciodată "
I.M.I.: În legătură cu recunoaşterea Kosovo, rămânem consecvenţi cu acel "niciodată", formulat la un moment dat de către preşedinte?
Da.
O.N. Chiar dacă nişte ţări mai mari, care nu recunosc acum independenţa, îşi vor revizui poziţia?
România consideră că este mai important să facă politică externă dintr-o poziţie ceva mai verticală. Nu vom reveni cu politica şi cu poziţia noastră în ceea ce priveşte Kosovo. De altfel, am şi transmis Curţii de la Haga punctul de vedere, în scris, în ceea ce priveşte susţinerea poziţiei privind secesiunea.
O.N.: Nu au fost parteneri europeni care să se supere că suntem prea apropiaţi de sârbi în această chestiune?
Nu am semnale în acest sens. Din punctul de vedere al politicii comune a UE, România este participantă la Eulex ( misiunea judiciară şi de poliţie a UE în Kosovo, n.r.).
În ceea ce priveşte stabilitatea regională, suntem prezenţi. Dar, din punctul de vedere al dreptului internaţional, continuăm să ne exprimăm poziţiile. Acest lucru l-am susţinut în mai multe ocazii şi nu am primit niciun reproş. Este respectul suveran pe care orice stat îl primeşte în legătură cu orice chestiune, cum este şi cea privind autodeterminarea.
Ce-i poate spune România Americii ?
I.M.I.: Există voci în Parlamentul European, dar şi în parlamente naţionale, care cer sistarea fondurilor europene şi chiar a împrumutului pentru România, din cauza corupţiei şi a întârzierii reformelor în Justiţie. Ce părere aveţi?
În opinia mea, o astfel de corelare nu are nicio raţiune. Nici politică şi nici juridică. Sunt raporturi între România şi Comisia Europeană absolut distincte. Ar fi o exagerare şi poate chiar un abuz. Iar asta va genera dificultăţi suplimentare unui stat, fără ca aceste elemente să-şi găsească raţionalitatea într-un temei juridic. Nu se poate lua orice decizie, în orice moment.
I.M.I.: Mai există axa Bucureşti- Londra-Washington?
Parteneriatul la solicitarea autorităţilor irakiene, de exemplu, este stabilit între România, Marea Britanie şi Statele Unite. Împreună, coordonăm activităţile politico-militare şi în Afganistan. Deci, există elementele acestui parteneriat stategic.
O.N.: Ce are România special să-i spună Americii în acest moment?
In primul rând, faptul că parteneriatul nostru cu Statele Unite este la fel de puternic şi actual. În al doilea rând, faptul că ne dorim acest parteneriat reflectat în proiecte cât mai clare în plan economic şi strategic.
O.N.: Care este lucrul cel mai important pe care vi l-a spus doamna Clinton, la întrevederea de săptămâna trecută?
Secretarul de stat Hillary Clinton a facut una dintre cele mai frumoase aprecieri la adresa României pe care le-am primit în mandatul meu de ministru de Externe: România este pentru Statele Unite unul dintre aliaţii cei mai de încredere şi demni de respect. Cred că o astfel de apreciere este foarte importantă în contextul evoluţiilor agendei politice, economice şi strategice internaţionale.
O.N.: Să ne pregatim pentru o Americă mai puţin prezentă în regiune?
Nicidecum! Am primit confirmarea clară că preocuparea Statelor Unite pentru evoluţiile din Europa, din regiunea noastră, in mod deosebit pentru spaţiul Mării Negre este în continuare pe agenda Administraţiei.
#8792
LIpsa de mai mult timp a ambasadorului SUA in Romania spune de la sine TOTUL: ce este si ce va fi, incotro merge etc.
LIpsa de mai mult timp a ambasadorului SUA in Romania spune de la sine TOTUL: ce este si ce va fi, incotro merge etc.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}