Anul acesta pentru prima oară, actuala clasă politică a organizat evenimente şi comemorari ale primelor deportări staliniste din Basarabia şi Bucovina, anunţate cu fast aceste acţiuni am urmărit cu mare interes acest eveniment. Nu am dorit să scriu încă asupra acestui lucru până nu am reuşit să reflectez corect şi complet ceea ce s-a întâmplat ieri.

Nedumerirea mea este legată de momentul în care principalii lideri ai actualei guvernări cand au luat cuvântarea să îşi ţină discursul în faţa celor prezenţi, fiecare a prezentat un punct diferit de vedere cu nuanţe politice, ceea ce nu am înţeles şi nu voi înţelege de ce trebuie la fiecare comemorare să apară şi discursurile cu tentă politică.

Marian Lupu, un moldovenist declarat şi hotărât care îşi are feciorul la o şcoala cu predare în limba română ,aşa s-ar auzi ( de ce nu moldovoneasca??? ), a declarat mândru în cadrul discursului său că nu contrapune o etnie peste alta când vine vorba de comemorare deportărilor, dar ce etnie are el?

Vlad Filat şi-a axat discursul pe construirea unei Republici Moldove europene, făcând aluzie la dramaticul trecut al acestui popor, dle Filat am doar o întrebare scurtă şi la obiect – care popor? Sau vă este ruşine să îl rostiţi în public, şi preferaţi să folosiţi sintagma “ popor de stat”?

„Urmând exemplul Poloniei şi Ucrainei, autorităţile Republicii Moldova sunt datoare să ceară de la Federaţia Rusă, succesoarea de drept a Uniunii Sovietice, recunoaşterea oficială a crimei de genocid” a declarat Corina Fusu , vicee-preşedinta Partidului Liberal, deşi este cea mai interesantă declaraţie dintre toate, nu am observat că vreunu dintre ei ar fi declarat că aceasta tragedie a deportărilor este şi a poporului român.

Sau mi-a scapat mie acest aspect şi cu toţii au declarat acest lucru?